România, tot mai dependentă de petrolul din import: Producția internă de țiței a scăzut cu 7,6% în 2025
România înregistrează o scădere alarmantă a producției interne de țiței, în timp ce importurile continuă să crească, amplificând vulnerabilitatea economică și strategică a țării. În primele două luni din 2025, producția internă de țiței a scăzut cu 7,6%, ajungând la 415.400 tone echivalent petrol (tep), cu 34.000 tep mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Importurile cresc vertiginos
În același timp, importurile de țiței au crescut cu aproape 10%, atingând 1,53 milioane tep, cu 138.200 tep mai mult decât în ianuarie-februarie 2024. Această tendință confirmă creșterea dependenței energetice a României de resursele externe, într-un context internațional caracterizat de instabilitate geopolitică și volatilitate a prețurilor la energie.
Prognoze îngrijorătoare
Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția internă de țiței va continua să scadă cu un ritm mediu anual de 2,5% până în 2027, ajungând la 2,63 milioane tep. În paralel, importurile sunt așteptate să crească, atingând un nivel de 7,8 milioane tep. Principalele cauze ale acestei situații sunt:
-
Declinul natural al zăcămintelor de petrol.
-
Lipsa investițiilor semnificative în capacități noi de extracție și tehnologii moderne.
Impact economic și strategic
Această dinamică negativă are implicații majore asupra economiei și securității energetice a României:
-
Costuri suplimentare pentru rafinare și transport, care vor crește prețurile la energie și produse derivate.
-
Presiune pe balanța comercială, amplificând deficitul extern și influențând negativ cursul monedei naționale.
-
Vulnerabilitate strategică crescută, mai ales în contextul conflictelor regionale și al riscurilor globale.
Ce trebuie făcut?
Experții în energie recomandă măsuri urgente pentru a reduce dependența de importuri și pentru a revitaliza industria energetică națională:
-
Investiții în explorarea și exploatarea de noi zăcăminte.
-
Dezvoltarea surselor alternative de energie, inclusiv regenerabile, pentru a diversifica mixul energetic.
-
Crearea unui cadru fiscal și legislativ care să stimuleze investițiile private în sectorul energetic.
România se află într-un punct critic în gestionarea resurselor sale energetice. Deciziile luate acum vor modela viitorul energetic al țării, într-un context global tot mai complicat.
