Tensiuni politice după blocajul de la CCR. PNL acuză o posibilă strategie de amânare în cazul pensiilor magistraților
Decizia Curții Constituționale privind legea pensiilor magistraților a fost din nou amânată, de această dată din cauza lipsei de cvorum, fapt care a generat reacții dure pe scena politică. Deputatul PNL Raluca Turcan a lansat acuzații directe, susținând că judecătorii care au părăsit ședința sunt toți numiți de PSD, ceea ce ridică semne de întrebare asupra caracterului apolitic al Curții.
„Un semnal politic extrem de grav”
Într-un mesaj public, Raluca Turcan a afirmat că retragerea celor patru judecători a lăsat Curtea Constituțională fără cvorumul necesar de șase membri, blocând astfel deliberările.
„Este tot o coincidență faptul că toți cei patru judecători numiți de PSD au lăsat Curtea fără cvorum? Dacă această situație persistă, CCR riscă să fie blocată pe termen nedefinit”, a transmis deputatul liberal.
Aceasta a avertizat că o eventuală strategie de amânare repetată ar putea afecta grav funcționarea statului de drept, subliniind că o Curte Constituțională incapabilă să decidă nu reprezintă un accident procedural, ci un semnal politic alarmant.
CCR invocă lipsa cvorumului
Curtea Constituțională a anunțat oficial că analiza obiecției de neconstituționalitate privind Legea pentru modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților a fost amânată pentru luni. Este a doua amânare a deciziei, după cea din 10 decembrie.
Potrivit regulamentului CCR, cvorumul necesar pentru desfășurarea ședințelor este de minimum șase judecători din totalul de nouă.
Sesizarea ÎCCJ și contextul juridic
Legea a fost contestată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a decis în unanimitate, pe 5 decembrie, să solicite controlul de constituționalitate. Magistrații instanței supreme susțin că urgența invocată de Guvern nu este justificată și că proiectul se bazează pe interpretări eronate ale angajamentelor din PNRR.
ÎCCJ reclamă, printre altele:
-
lipsa unor date clare privind impactul economic;
-
încălcarea principiului clarității și previzibilității legii;
-
utilizarea unor termeni juridici neclari;
-
modificări abrupte ale statutului magistraților, fără perioade reale de tranziție.
Acuzații de discriminare și afectare a independenței justiției
Magistrații susțin că legea creează o discriminare evidentă față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și că plafonarea pensiei la 70% din venitul net este net defavorabilă.
De asemenea, ÎCCJ afirmă că noile prevederi pot duce, în timp, la „anularea de facto” a pensiilor de serviciu și la afectarea independenței justiției, contrar jurisprudenței CCR, CJUE și CEDO.
Ce prevede legea contestată
Proiectul de lege adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului stabilește:
-
creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani;
-
introducerea unei vechimi minime totale de 35 de ani;
-
un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul, cu plafonare la 70% din venitul net;
-
restrângerea bonificațiilor și a actualizărilor pensiei pentru noii pensionari.
Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul, iar o formă anterioară a legii a fost deja declarată neconstituțională în luna octombrie, din motive procedurale.
Surse:
-
Curtea Constituțională a României: https://www.ccr.ro
