Economia Rusiei dă tot mai clar semne de epuizare, iar autoritățile de la Moscova se pregătesc să apeleze direct la economiile cetățenilor pentru a finanța continuarea războiului din Ucraina în 2026. Potrivit unei analize realizate de EFE, preluată de Agerpres, Kremlinul mizează pe creșteri de taxe, eliminarea facilităților fiscale și confiscări de active private, într-un context economic tot mai fragil.

CITEȘTE ȘI: Idealuri uitate: cum ar fi fost România cu lideri adevărați?

Kremlinul „ia de unde poate”

Ministerul rus al Finanțelor a anunțat deja majorarea TVA de la 20% la 22%, justificând decizia prin „necesitatea strategică” de a finanța securitatea și apărarea, precum și sprijinul social pentru familiile militarilor implicați în conflict.

Președintele Vladimir Putin a transmis, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Stat, că populația va înțelege aceste măsuri, atâta timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea națională.

Industriile-cheie, în criză

Sectoare considerate piloni ai economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore. Marile companii de stat, precum Rosatom, RusHydro sau RZhD, resimt tot mai acut efectele sancțiunilor și ale scăderii cererii.

În urma noilor sancțiuni americane impuse giganților Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu 35% în noiembrie, iar estimările indică un declin de până la 50% în decembrie.

Autoritățile evită injecțiile masive de capital, de teamă să nu alimenteze inflația, într-un context în care climatul investițional este deja grav afectat.

„O economie în punct mort”

Economista Aleksandra Prokopenko, de la Carnegie Russia Eurasia Center, descrie situația astfel:
„Dinamismul economiei este aproape zero. Este ca o mașină în punct mort, cu motorul pornit. Doar industria militară funcționează la capacitate maximă.”

Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut recent că Rusia nu va ieși din stagnarea economică mai devreme de 2027. Prognoza oficială indică o creștere a PIB-ului de doar 1%, după 4,1% în 2024.

Populația, noua „resursă”

În lipsa unor venituri bugetare solide, statul rus crește presiunea fiscală:

majorări ale impozitelor pe venit și pe profit

eliminarea scutirilor pentru PFA-uri și IMM-uri

taxe mai mari pe autoturisme

dublarea impozitului pentru companiile de tehnologie, de la 7,6% la 15%

În paralel, confiscarea activelor private continuă: până la jumătatea acestui an, statul a preluat active în valoare de 50 de miliarde de dolari, aproximativ 2% din PIB, prin naționalizări începute în 2022.

Ce urmează în 2026?

Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor reduce și mai mult cererea internă. Creșterea TVA va scumpi producția, iar impozitele mai mari se vor reflecta în prețurile finale.

Economistul rus din opoziție Igor Lipsiț susține că IMM-urile vor fi cele mai afectate, iar economia subterană va lua amploare:
„Statul împinge Rusia spre marginea prăpastiei, în timp ce oamenii încearcă să se salveze cum pot.”

Situația este complicată și de aprecierea rublei cu 45% într-un singur an – un record al ultimelor trei decenii – care, potrivit Bloomberg, afectează competitivitatea economiei de război.

Experții avertizează asupra riscului de stagflație: stagnare economică combinată cu inflație ridicată. În 2026 se prefigurează un conflict deschis între:

Banca Centrală, care vrea dobânzi mari pentru a ține inflația sub control.

CITEȘTE ȘI:  Psihiatria sub asediul birocratic: privire critică asupra Centrelor de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor din România – partea I

mediul de afaceri, care cere o rublă mai slabă și dobânzi mai mici (directorul Nornickel, Vladimir Potanin, a cerut scăderea dobânzii la 6%, de la 16%)

Surse: efe.com