CSM avertizează: aproape toți judecătorii reclamă o ofensivă publică împotriva justiției. Rezultatele consultării, trimise la Cotroceni și Guvern

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Președintelui României, Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și ministrului Justiției, Radu Marinescu, concluziile unei consultări interne realizate în rândul judecătorilor, pe fondul dezbaterilor publice intense privind funcționarea sistemului judiciar.
Consultarea a fost inițiată de Secția pentru judecători a CSM, în contextul declarațiilor președintelui Nicușor Dan privind posibilitatea organizării unui referendum care să vizeze justiția. Rezultatele preliminare ale chestionarului indică un nivel ridicat de nemulțumire și îngrijorare în rândul magistraților.
Potrivit analizei publicate de CSM, 98,1% dintre judecătorii care au răspuns afirmă că au perceput, în ultimul an, existența unei campanii publice îndreptate împotriva sistemului de justiție. În același timp, majoritatea respondenților susțin reacțiile publice ale Consiliului: 67% s-au declarat de acord cu pozițiile instituției, 25% au adoptat o poziție neutră, iar doar 8% s-au declarat în dezacord.
Chestionarul a cuprins 20 de întrebări, dintre care 17 cu răspunsuri cuantificabile și trei deschise. CSM subliniază că datele prezentate sunt preliminare, urmând ca o analiză detaliată să fie realizată într-o etapă ulterioară.
În ceea ce privește continuitatea completelor de judecată, doar 8,4% dintre judecători au indicat că au fost înlocuiți din complet, majoritatea cu acordul lor. Cazurile în care înlocuirea s-a făcut fără consimțământ sunt limitate, iar CSM apreciază că aceste situații nu pot fi considerate o problemă sistemică.
Un singur judecător a indicat că schimbarea completului ar fi avut drept scop intervenirea prescripției răspunderii penale, fapt pe care CSM îl cataloghează drept izolat.
Referitor la cauzele care duc la prescripția faptelor penale, magistrații indică drept factori majori pasivitatea legislativului, durata excesivă a urmăririi penale și deciziile Curții Constituționale. Potrivit concluziilor CSM, responsabilitatea nu poate fi atribuită judecătorilor, ci mai ales lipsei de reacție a Parlamentului.
Judecătorii mai semnalează probleme cronice care afectează actul de justiție: volumul excesiv de muncă, lipsa normării activității, schemele insuficiente de personal, blocarea concursurilor de recrutare pentru anii 2025–2026, precum și lipsa infrastructurii adecvate, inclusiv săli de judecată și sedii corespunzătoare.
CSM avertizează că aceste disfuncționalități, combinate cu percepția publică negativă asupra justiției, riscă să afecteze grav încrederea în sistemul judiciar.
Surse:









