Situația companiei Gabriel Resources Limited se complică semnificativ, după ce Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a declanșat procedura de executare silită pentru recuperarea unei creanțe bugetare de aproape 47 de milioane de lei, rezultată din arbitrajul internațional pierdut de investitor în dosarul Roșia Montană.

CITEȘTE ȘI: Idealuri uitate: cum ar fi fost România cu lideri adevărați?

Măsura vine în urma unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a confirmat legalitatea sechestrului asigurător instituit asupra principalului activ al companiei din România.

Ce execută ANAF: pachetul majoritar din RMGC

Potrivit unui comunicat oficial, executarea silită vizează aproximativ 80,68% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), societatea care deține activele aferente fostului proiect minier.

ANAF precizează că, pentru a preveni diminuarea valorii acestui activ, va monitoriza atent activitatea RMGC și eventualele transferuri patrimoniale.„În situația în care vor fi identificate transferuri de bunuri, se va proceda la verificarea legalității și oportunității acestora”, arată instituția.

ÎCCJ: sechestrul rămâne în vigoare

Demararea executării silite are la bază hotărârea definitivă a ÎCCJ din 6 noiembrie 2025, prin care instanța supremă a respins recursul formulat de Gabriel Resources și a menținut sechestrul asigurător instituit de ANAF asupra acțiunilor RMGC.

Judecătorii au stabilit că măsura este justificată pentru protejarea intereselor financiare ale statului român și pentru asigurarea recuperării efective a sumelor datorate.

În lipsa achitării creanței, acțiunile RMGC pot fi urmărite silit și transferate în patrimoniul statului român.

De la pretenții de miliarde la plata cheltuielilor de arbitraj

Creanța de 46.779.769 lei își are originea în arbitrajul ICSID inițiat în 2015 de Gabriel Resources Ltd și Gabriel Resources (Jersey) Limited, care solicitau României despăgubiri de ordinul miliardelor de dolari pentru blocarea proiectului minier.

La 8 martie 2024, tribunalul arbitral de la Washington a respins integral cererea investitorului și a obligat compania să achite cheltuielile de arbitraj și o parte din costurile juridice ale statului român, estimate la 9–10 milioane de dolari.

Aceste obligații au fost ulterior consolidate de autoritățile române în lei, dolari și euro, formând creanța bugetară executată în prezent.

Încercări eșuate de blocare a executării

Gabriel Resources a încercat să blocheze executarea prin:

o cerere de anulare a hotărârii ICSID, depusă în iulie 2024;

contestarea sechestrului în instanțele române, invocând natura civilă a debitului.

Suspendarea temporară a executării a fost condiționată de depunerea unor garanții financiare, care nu au fost furnizate. În consecință, suspendarea a încetat în 2025, iar ANAF a reluat procedurile de executare.

Instanțele române au respins toate contestațiile, confirmând că suma datorată are caracter bugetar, iar ANAF este competentă să o recupereze.

CITEȘTE ȘI:  Psihiatria sub asediul birocratic: privire critică asupra Centrelor de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor din România – partea I

Ce înseamnă asta pentru Roșia Montană

Executarea silită poate modifica structura acționariatului RMGC, în condițiile în care statul român deține deja un pachet minoritar prin compania Minvest. În cazul neplății, statul ar putea ajunge acționar majoritar.

Contextul este nefavorabil pentru investitor:

licența de exploatare nu mai este valabilă;

situl Roșia Montană este inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO;

reluarea proiectului minier este, practic, imposibilă.

În acest scenariu, valoarea economică a RMGC este dată mai degrabă de terenuri și alte active imobiliare, nu de un proiect minier funcțional.

ANAF subliniază că procedurile vor continua până la recuperarea integrală a sumelor datorate, statul român considerând cazul Roșia Montană închis din perspectiva litigiului internațional.

Surse: anaf.ro