La alegerile locale parțiale pentru Primăria Capitalei, desfășurate duminică, 7 decembrie 2025, Ciprian Ciucu, candidatul PNL, a câștigat scrutinul cu 36,13% din voturile exprimate, ceea ce reprezintă 11,89% din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente  Mediafax

CITEȘTE ȘI: Ecoul unei Agore pierdute – democrația românească pe marginea prăpastiei

Această situație îl plasează pe Ciucu pe poziția a doua în topul celor mai puțin votați primari ai Capitalei din ultimii 25 de ani, după Adriean Videanu (2005). În termeni de reprezentativitate reală, scorul este scăzut, dat fiind că majoritatea bucureștenilor nu s-au prezentat la urne, prezența fiind de 32,71%.

Pe locul doi în preferințele votanților a ieșit candidata independentă susținută de AUR, Anca Alexandrescu, cu 21,94% din voturi exprimate, iar pe locul trei candidatul PSD, Daniel Băluță, cu 20,51%. . Reprezentativitatea reală a acestora, raportată la lista alegătorilor permanenți, este de 7,22%, respectiv 6,75%.

Cătălin Drulă, candidat USR și susținut de președintele României, Nicușor Dan, a obținut doar 81.310 voturi (4,57% raportat la totalul alegătorilor înscriși), clasându-se pe locul patru

Comparativ cu alegerile anterioare

Sorin Oprescu (2012) – 55,13% din voturi exprimate

Traian Băsescu (2004) – 55,13%

Gabriela Firea (2016) – 43,41%

Nicușor Dan (2020) – 42,82%

Nicușor Dan (2024) – 47,84%

Aceste date arată o scădere semnificativă a reprezentativității reale a primarilor aleși în ultimii trei cicluri electorale, Ciprian Ciucu fiind al șaptelea în topul primarilor Capitalei după numărul real de voturi.

CITEȘTE ȘI: Darul suprem: înțelepciune și bunătate de la Moș Nicolae, pentru o Românie mai bună

Alte rezultate alegerilor parțiale

În județul Buzău, Marcel Ciolacu (PSD) a câștigat președinția Consiliului Județean cu 51,97% din voturile exprimate, ceea ce reprezintă 12,36% din totalul alegătorilor înscriși .

Observații

Alegerile parțiale au fost organizate în contextul unor solicitări insistente din partea USR, cu scopul de a beneficia de un efect de simpatie post-prezidențiale. Totuși, rezultatele au demonstrat o prezență scăzută la vot și o reprezentativitate limitată pentru majoritatea candidaților.