Guvernul insistă pe constituționalitatea legii pensiilor de serviciu, după sesizarea Înaltei Curți: „E timpul să se judece pe fond”

Guvernul menține poziția fermă privind constituționalitatea legii pensiilor de serviciu asupra căreia și-a angajat răspunderea, deși Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în unanimitate să trimită actul normativ la Curtea Constituțională. Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că proiectul respectă toate exigențele constituționale, inclusiv cele care au dus anterior la respingerea unei inițiative similare.

În cadrul unui briefing susținut după ședința de Guvern, premierul a subliniat că Executivul a remediat problemele procedurale semnalate de CCR:
„Am îndeplinit toate cerințele constituționale, inclusiv cele legate de avizare. Consider că discuția nu mai trebuie să fie despre procedură, ci despre fondul legii.”

În ceea ce privește întrebările legate de legitimitatea Guvernului în cazul unei eventuale noi respingeri la CCR, Bolojan a afirmat că respectă deciziile Înaltei Curți, dar rămâne convins că proiectul este solid juridic.

CITESTE SI:ROMEO DUNCA: Secretele puterii în Caraș-Severin: bani publici, presiuni și influență

Indexarea pensiilor în 2026: semnal de prudență

Întrebat despre o posibilă indexare suplimentară a pensiilor în 2026, premierul a evitat să creeze așteptări nerealiste.
„Nu este corect să promiți lucruri pe care nu le poți onora. Vom analiza situația bugetară anul viitor, dar, în acest moment, deciziile stabilite rămân valabile”, a declarat Bolojan.

Înalta Curte critică dur proiectul Guvernului

Decizia Secțiilor Unite ale ÎCCJ, adoptată cu 102 voturi din 102, prezintă o serie de critici severe asupra proiectului, printre care:

• tratament discriminatoriu aplicat magistraților față de alte categorii cu pensii de serviciu,

• afectarea independenței justiției,

• introducerea unor termeni neclari și lacune legislative,

• creșterea bruscă a vârstei de pensionare pentru majoritatea magistraților, fapt ce ar afecta securitatea raporturilor juridice,

• justificarea insuficient fundamentată a urgenței invocate de Guvern.

Judecătorii contestă și invocarea PNRR ca argument pentru urgență, considerând referirea „scoasă din context”.

SURSE:stiripesurse