Uniunea Europeană a ajuns la un acord privind prima legislație comună dedicată combaterii corupției, după negocieri care au durat peste doi ani. Proiectul, prezentat de POLITICO și preluat de News.ro, marchează o schimbare majoră în modul în care blocul tratează infracțiunile de corupție, de la definirea acestora până la pedepse și măsuri preventive.

CITEȘTE ȘI:  Anchetă jurnalistică: planșeul Unirii, un caz de fraudă, incompetență sau ambele? Rolul lui Daniel Băluță, primar sector 4, sub lupă – partea I

Noul act normativ uniformizează pentru prima dată în UE definițiile infracțiunilor de corupție și stabilește pedepse minime, însă într-o formă mai flexibilă decât cea propusă inițial de Comisia Europeană în 2023. Textul final a fost adoptat chiar în ziua în care instituțiile europene au fost zguduite de unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție din ultimele decenii (sursa: News.ro).

Formulări diluate și concesii majore

Pentru a obține acordul statelor membre, negociatorii au acceptat pedepse minime reduse și numeroase formulări opționale. Raquel García Hermida-van der Walle, principalul negociator al Parlamentului European, a declarat pentru POLITICO că „statele din Consiliu au luptat pentru fiecare detaliu”, fiind reticente la ideea de armonizare în domeniul penal.

Una dintre cele mai sensibile teme a fost includerea infracțiunii de „abuz în serviciu”. Italia, care a eliminat această infracțiune în 2024, s-a opus ferm, fiind susținută de Germania și Țările de Jos. Drept compromis, mențiunea explicită a „abuzului în serviciu” a fost eliminată. În schimb, textul obligă statele să sancționeze „cel puțin anumite încălcări grave ale legii comise de funcționari publici”.

Ce prevede noua lege anticorupție

Chiar și într-o formă diluată, europarlamentarii afirmă că proiectul reprezintă un progres. Legea introduce:

definiții comune pentru infracțiuni precum mita publică și privată, deturnarea de fonduri, traficul de influență, îmbogățirea nejustificată, obstrucționarea justiției sau tăinuirea;

posibilitatea instanțelor naționale de a cere interpretări Curții de Justiție a UE în cazurile de corupție;

noi cerințe de raportare pentru guverne, menite să ajute Comisia Europeană să monitorizeze eforturile anticorupție.

Eurodeputatul Daniel Freund consideră proiectul „o victorie”, deoarece oferă Comisiei o bază juridică pentru a sancționa statele care nu respectă regulile.

Critici: lege insuficient de strictă

Organizația Transparency International avertizează că textul nu merge suficient de departe, acuzând un lobby puternic al statelor pentru diluarea normelor. De asemenea, europarlamentarul Mariusz Kamiński critică lipsa obligativității ca statele membre să creeze instituții anticorupție independente, întrebându-se cum poate UE cere reforme Ucrainei fără să aplice aceleași standarde în interior.

CITEȘTE ȘI:  1 decembrie: bătăile inimii românești – de la vis la destin, sub aripa unirii

Ce urmează pentru statele membre

Țările UE au la dispoziție doi ani pentru a implementa legislația și încă un an pentru a trimite Comisiei planurile naționale anticorupție. În paralel, Comisia Europeană va prezenta în 2026 o nouă strategie anticorupție, care ar putea include un organism de etică pentru funcționarii europeni — proiect blocat până acum de grupurile de dreapta din Parlament.