Planul Rusiei pentru Herson ar putea declanșa o criză ecologică ce lovește direct România
Presa ucraineană avertizează asupra unui posibil nou scenariu agresiv pregătit de Moscova în zona Herson – unul care nu vizează câștiguri teritoriale, ci distrugerea totală a infrastructurii orașului. Consecințele ar putea depăși cu mult granițele Ucrainei și ar putea afecta direct România, cea mai expusă țară NATO din bazinul Mării Negre.
Rusia ar schimba strategia: de la recucerire, la anihilare
Postul de televiziune ucrainean Channel 24 susține că armata rusă nu mai urmărește recucerirea Hersonului prin mijloace convenționale. În schimb, Moscova ar pregăti o campanie sistematică de distrugere a infrastructurii critice – energie, apă, canalizare – cu obiectivul de a face orașul nelocuibil.
Intensitatea bombardamentelor confirmă presiunea continuă: doar în luna octombrie, apărarea ucraineană ar fi înregistrat peste 9.000 de atacuri cu drone asupra regiunii.
Document interceptat: unități specializate în „distrugerea localităților”
Un grup de hackeri ucraineni susține că a accesat un ordin de luptă trimis de un maior al Diviziei 98 Aeropurtate. Documentul ar arăta că unitatea rusă a fost repoziționată pe malul stâng al Niprului datorită experienței sale în distrugerea completă a orașelor, acumulată în Bahmut și Donbas.
Planul ar implica:
-
lovituri repetate asupra centralelor electrice,
-
atacuri asupra stațiilor de tratare a apei,
-
o posibilă tentativă de traversare a Niprului spre cartierul Korabel.
Experții ISW (Institute for the Study of War) subliniază că Rusia nu dispune de resurse pentru a recuceri militar orașul, dar are capacitatea de a-l devasta.
Hersonul, aproape de colaps infrastructural
Întreruperea rețelei electrice ar paraliza imediat sistemul de pompare a apei, spitalele, rețeaua de canalizare și sistemele de încălzire. Un scenariu extrem de periculos îl reprezintă distrugerea stației de epurare Komyshany, care ar putea duce la deversarea unor cantități masive de ape fecaloid-industriale direct în Nipru.
Specialiștii atrag atenția că o astfel de contaminare ar ajunge rapid în Marea Neagră, accentuând dezechilibrul ecologic deja prezent după prăbușirea barajului Kahovka.
CITESTE SI:Netanyahu cere grațiere — Herzog devine arbiterul unei decizii cu consecințe uriașe pentru Israel
Ecosistemul Mării Negre, în pericol major
Contaminarea ar putea provoca:
-
înflorirea accelerată a algelor toxice,
-
scăderea drastică a populațiilor de pești,
-
mortalitate în masă la moluște, inclusiv midii.
Curenții transportă de regulă poluanții către partea vestică a Mării Negre, ceea ce pune România în prima linie a impactului.
România, cea mai vulnerabilă țară NATO din regiune
Din cauza poziționării Deltei Dunării și a migrației faunei acvatice, România ar putea resimți primele efectele unei contaminări masive. Biologii avertizează că:
-
specii precum guvidul, plătica și chefalul ar putea deveni improprii consumului,
-
industria pescuitului ar suferi pierderi uriașe,
-
litoralul românesc ar putea fi acoperit de alge toxice, afectând turismul,
-
fermele de midii din zona Deltei ar putea fi distruse în totalitate.
O astfel de degradare a calității apei ar produce efecte economice și sanitare pe termen lung.
