CCR, împărțită pe tema Pilonului III: judecătorii cu experiență în magistratură au contestat intervenția statului în contractele private
O dispută internă puternică a avut loc în cadrul Curții Constituționale în timpul deliberărilor privind legea care reglementează plata pensiilor private. Potrivit informațiilor obținute de stiripesurse.ro, conflictul dintre judecători nu s-a limitat la prevederile referitoare la bolnavii oncologici, ci a vizat și modul în care statul poate interveni asupra Pilonului III – sistemul de pensii facultative.
CITEȘTE ȘI: Baladele lui Ludovic Orban nu au loc în Csárdásul UDMR: povestea celui mai rătăcit maghiar printre români
Magistrații de carieră au susținut neconstituționalitatea reglementării Pilonului III
Sursele citate afirmă că cei trei judecători proveniți din magistratură – Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga – ar fi considerat că reglementarea privind plata eșalonată a economiilor din Pilonul III încalcă libertatea contractuală. Argumentul lor: Pilonul III se bazează exclusiv pe un contract privat între participant și administrator, iar statul nu poate transforma unilateral structura de plată printr-o lege ulterioară.
Majoritatea CCR a validat însă mecanismul de „decumulare”
Restul judecătorilor, inclusiv Mihai Busuioc, ar fi respins această interpretare. În opinia lor, statul are dreptul să reglementeze modul de intrare în plată a unui produs financiar destinat vârstei de pensionare, pentru a asigura coerența între sistemele de economisire. Majoritatea a considerat că legea nu schimbă natura contractului, ci stabilește reguli generale aplicabile la momentul efectuării plăților.
Ce a decis CCR
Curtea a admis doar criticile referitoare la tratamentul diferențiat acordat bolnavilor oncologici, apreciind că reglementarea permitea privilegii nejustificate față de alte categorii de pacienți cu afecțiuni grave, încălcând principiul egalității în drepturi.
În rest, mecanismul de plată – plafonul de 30% pentru suma inițială și distribuirea eșalonată pe până la opt ani – a fost considerat constituțional.
Actul normativ se întoarce acum în Parlament, care trebuie să-l pună în acord cu decizia Curții.
Sursă: stiripesurse
