De ce are nevoie Podul Calafat–Vidin de un consiliu de supraveghere: explicațiile oficiale ale Marianei Ioniță, Ministerul Transporturilor

Mariana Ioniță, secretar general în Ministerul Transporturilor și președinta consiliului de supraveghere al Podului Calafat–Vidin, a oferit primele clarificări publice despre rolul pe care îl ocupă încă din 2007 în cadrul proiectului transfrontalier, după ce au apărut acuzații privind existența unei „sinecuri”. Dezvăluirile au fost făcute pentru Jurnalul (sursa: https://www.jurnalul.ro).

Un pod european administrat de o structură bilaterală, nu „păzit”

Podul Calafat–Vidin – al doilea pod peste Dunăre dintre România și Bulgaria – este un proiect realizat cu fonduri europene, ceea ce presupune o structură administrativă comună, nu un simplu punct de supraveghere, explică Ioniță. Cele două țări au înființat o societate mixtă care gestionează fondurile, traficul, veniturile și sustenabilitatea proiectului pe termen lung.

Consiliul de supraveghere include patru membri, doi numiți de România și doi de Bulgaria, rolul acestora fiind monitorizarea activităților de la faza de proiectare până la dovedirea eficienței economice a investiției, precizează oficiala pentru Jurnalul.

Un proiect strategic pe Coridorul IV Pan-European

Podul Calafat–Vidin este o parte centrală a Coridorului Paneuropean IV, care conectează Germania de Turcia și Grecia. Bulgaria îl denumește „Podul 2 peste Dunăre”, iar proiectul urma să fie gata în 2010, dar finalizarea a avut loc în 2013, după întârzieri semnificative.

Costul total a fost de 236 milioane de euro, finanțarea venind din:

• Fondul de Coeziune al UE – 70 milioane euro

• Banca Europeană de Investiții – 70 milioane euro

• Guvernul Germaniei (KfW) – 20 milioane euro

• Guvernul Franței – 5 milioane euro

• Bulgaria – 60,7 milioane euro

• România – 33,8 milioane euro (finanțare ISPA)

Aceste informații au fost documentate în rapoarte oficiale și prezentate de Jurnalul

Istoric: două decenii de pregătire și studii internaționale

Primele negocieri pentru pod au început în 2000, iar între 2001–2004 au fost realizate studii geotehnice, hidrotehnice și de impact asupra mediului, finanțate de KfW și elaborate de consorții internaționale din Germania, Bulgaria și România.

În 2003, folosind grantul ISPA, Bulgaria a finalizat Studiul de Fezabilitate și documentația pentru licitație, iar varianta finală de pod – 1.440 metri, cu patru benzi, o cale ferată, trotuare și pistă de biciclete – a fost aprobată în 2005, arată datele prezentate de Jurnalul

Mariana Ioniță: „Nu ocup o sinecură. Mă recomandă experiența”

Oficiala respinge acuzațiile conform cărora ar ocupa o funcție decorativă:

„Am o experiență de peste 33 de ani în administrația publică și am parcurs toate treptele carierei, de la debutant la consilier superior. Sunt numită prin concurs și îmi îndeplinesc atribuțiile cu responsabilitate și pasiune”, afirmă Ioniță pentru Jurnalul.

Aceasta susține că rolul ei este unul tehnic și administrativ, necesar într-un proiect european care încă se află în perioada de monitorizare a sustenabilității economice.

Controverse privind lipsa CV-ului în transparență

Întrebată de ce CV-ul ei nu a fost publicat, Mariana Ioniță a explicat că a existat „o disfuncționalitate internă” între ea și colegii responsabili de actualizarea documentelor publice.