Pensiile speciale revin în centrul atenției Coaliției guvernamentale, în contextul presiunii uriașe legate de respectarea termenelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În ciuda întârzierilor și a disputelor politice, liderii coaliției sunt obligați să găsească o soluție rapidă, altfel România riscă să piardă fonduri europene în valoare de 231 de milioane de euro.

CITEȘTE ȘI: Unanimitatea care ucide democrația: PSD transformă alegerile interne într-o farsă politică

La ora 14:00, Coaliția se va întruni pentru a discuta finalizarea reformei pensiilor speciale, o măsură esențială care trebuie să fie adoptată înainte de finalul lunii pentru a nu risca o decizie negativă de la Curtea Constituțională. De asemenea, reforma administrației publice, un alt punct critic din PNRR, se află și ea într-un impas, așteptând soluții care să avanseze procesul de modernizare a sectorului public.

Bolojan cedează la presiune: Reformele vor dura mai mult

Premierul Ilie Bolojan, care până acum a susținut cu tărie măsuri drastice, pare acum mai dispus la compromisuri, mai ales în privința perioadei de tranziție pentru magistrați. Într-o schimbare semnificativă față de poziția inițială, Bolojan pare să accepte ca perioada de tranziție să fie extinsă la 15 ani, față de 10 ani, așa cum fusese propus inițial. Astfel, magistrații ar putea ajunge să se pensioneze la 65 de ani abia în anul 2040, o ajustare care ar putea ușura tranziția și ar reduce presiunile din partea corpului de magistrați.Hotnews.ro

Inițial, reforma pensiilor speciale includea:

• creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani până în 2035,

• creșterea vechimii în sistem de la 25 la 35 de ani,

• reducerea cuantumului pensiei speciale de la 80% din venitul brut la 70% din venitul net.

Aceasta a fost o propunere susținută de către președintele Nicușor Dan, care a sugerat și o tranziție de 15 ani, cu pensii de 75%, însă până acum a existat o reticență față de această abordare.

Presiuni pentru reformele administrației publice

Pe lângă reforma pensiilor speciale, un alt subiect de discuție îl reprezintă reducerile de personal în administrația centrală și locală. Acordul de principiu din săptămâna trecută propune o reducere de 10% a personalului, iar primăriile și consiliile județene vor avea opțiunea de a alege între reduceri de personal sau de cheltuieli, în funcție de specificul activității. Aceste măsuri vor viza eficientizarea activității instituțiilor publice și reducerea cheltuielilor bugetare, o condiție esențială pentru îndeplinirea cerințelor impuse de UE în cadrul PNRR.

În același timp, la nivel central, instituțiile publice sunt nevoite să vină cu planuri detaliate de tăiere a cheltuielilor, iar PSD a declarat că sunt încă aspecte care trebuie clarificate pentru a finaliza acest proces.

În cadrul unei ședințe convocată la Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a invitat liderii politici din Coaliție pentru a discuta detalii despre aceste reforme și pentru a accelera implementarea lor. Printre cei convocați se află Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor, Dominic Fritz și Varujan Pambuccian.

CITEȘTE ȘI: Grigore Alexandru Ghica: inima frântă a unirii, o tragedie a viziunii într-o lume a intrigii

Viitorul funcțiilor cheie în stat

Un alt subiect pe agenda ședinței Coaliției se referă la numirea unor funcții importante în stat, precum Avocatul Poporului și conducerea Societății Române de Radiodifuziune și a Televiziunii Române. Aceste numiri vor fi decisive pentru echilibrul politic al guvernului și vor influența direcția în care vor evolua reformele propuse.

Surse: Mediafax.ro