Războiul din Ucraina slăbește dominanța energetică a Rusiei în Asia Centrală

Influența energetică exercitată de Rusia în Asia Centrală, bazată pe decenii de control asupra rețelelor vitale de petrol și gaze, dă semne vizibile de slăbire, pe măsură ce războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale redefinesc dinamica regională. Analizele sugerează că investitorii care continuă să susțină parteneriatele cu Moscova se expun unor riscuri financiare și reputaționale semnificative.

CITESTE SI:Percheziții în dosarul înșelăciunilor: sora fostului ministru Carmen Dan, vizată în anchetă

Timp de decenii, companiile rusești au dominat economia regională prin vasta infrastructură de conducte care leagă Kazahstanul, Turkmenistanul și Uzbekistanul de porturile rusești, oferind Kremlinului o pârghie geopolitică majoră.

Astăzi, însă, această dependență se transformă într-o vulnerabilitate. Deși Kazahstanul continuă să-și exporte cea mai mare parte a țițeiului prin Consorțiul de Conducte Caspice (CPC) către portul Novorossiisk, iar Uzbekistanul și Kârgâzstanul depind de importurile de combustibili rusești, statele din regiune caută activ alternative.

Impactul economic al sancțiunilor asupra Moscovei a fost atenuat parțial de aceste relații. De exemplu, exporturile de gaze ale Gazprom către Uzbekistan au crescut semnificativ de la un miliard de metri cubi în 2023 la peste cinci miliarde în 2024, menținând o sursă de venit pentru Rusia.

Raportările indică o destrămare graduală a sistemului controlat de Rusia:

• China a devenit principalul cumpărător de energie din Asia Centrală, susținând logistic și financiar rutele care duc gazul turkmen aproape exclusiv spre est. Kazahstanul și Uzbekistanul își consolidează rapid parteneriatele energetice cu Beijingul.
• Turcia își consolidează rolul de gazdă a Coridorului Sudic de Gaze și primește o cantitate crescândă de petrol kazah care tranzitează Marea Caspică, evitând complet teritoriul rus.
• Iranul oferă Rusiei, prin acorduri de tip „swap”, metode alternative de redirecționare a fluxurilor energetice, însă ar putea deveni un concurent direct dacă sancțiunile internaționale vor fi relaxate, deschizând porturile sale sudice spre Golful Persic.

Statele din Asia Centrală iau măsuri concrete pentru a-și reduce dependența. Kazahstanul a anunțat modernizarea porturilor sale pe litoralul Mării Caspice, ca parte a proiectului „Coridorul Mijlociu” – o rută alternativă la tranzitul prin Rusia. De asemenea, un acord de pace semnat recent între Azerbaidjan și Armenia ar putea asigura independența energetică a ambelor state.

În contextul în care capacitatea Rusiei de a furniza resurse este fragilă (din cauza atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor și a restricțiilor tehnologice occidentale), analiștii avertizează investitorii că influența Moscovei se va eroda în următorii cinci ani.

Retragerea capitalului nu este doar un gest etic, dar și o decizie strategică. Redirecționarea investițiilor către rute alternative – precum cele caspice spre Turcia sau extinderea conductelor către China – este considerată aliniată cu noile realități ale pieței, în care Rusia nu mai este un nod energetic indispensabil, ci un actor în declin. Războiul din Ucraina obligă fostele republici sovietice la o alegere clară: diversificarea sau rămânerea în sfera economică de război a Moscovei.

Sursă:  Adevarul.ro.