Detenția în România: 280 Lei/Zi pe deținut, de peste 10 ori mai mult decât alocația copiilor

Costul zilnic al întreținerii unui deținut în România a ajuns la 280,01 lei în 2025, o sumă care depășește de peste zece ori alocația zilnică acordată unui copil. Potrivit datelor oficiale transmise de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), suma totală cheltuită anual pentru un singur deținut ajunge la 102.200 de lei.

CITEȘTE ȘI: Europa, sub amenințarea unei crize de securitate fără precedent

Avocatul Adrian Toni Neacșu a comentat cifrele, acuzând că acest cost uriaș este prețul „politicizării excesive” și al populismului penal întreținut de clasa politică, menținând România la ani lumină de standardele europene.

Discrepanța dintre cheltuielile cu deținuții și sprijinul pentru copii este drastică:

• Cost Zilnic Deținut: 280,01 lei
• Alocație Zilnică Copil (2-18 ani): 9,41 lei

Neacșu subliniază că „furia socială” întreținută de discursurile politicienilor, care au radicalizat electoratul să perceapă pușcăria drept singura formă de pedeapsă, blochează orice reformă coerentă a sistemului.

Cifrele ANP confirmă supraglomerarea cronică a sistemului. La 16 aprilie 2025, în penitenciare se aflau 23.600 de persoane, deși spațiul disponibil era pentru doar 19.700, rezultând o suprapopulare de aproape 4.800 de persoane.

Această situație generează costuri suplimentare pentru stat, care este condamnat constant la CEDO pentru condițiile mizerabile de detenție și este obligat să plătească despăgubiri foștilor deținuți.

Neacșu atrage atenția că, din totalul deținuților, 4.000 de persoane execută pedepse sub trei ani. În Europa Occidentală, pedepsele de până la trei ani s-ar executa la domiciliu.„Plătim din banii noștri costul unei răzbunări inutile, în loc să investim în reabilitare și reintegrare,” conchide Neacșu.

În timp ce România a transformat arestarea preventivă într-un „sport național” și detenția în normă, majoritatea țărilor din Uniunea Europeană preferă sancțiunile alternative pentru infracțiunile minore, în special din considerente economice.

În țări precum Italia, Spania, Grecia sau Germania, executarea la domiciliu este o practică obișnuită, chiar și pentru o mare parte din pedeapsa rămasă. Aceste state preferă să-l lase pe condamnat să muncească și să se întrețină singur, contribuind la recuperarea prejudiciului, în loc să-i plătească întreținerea din bani publici.

Avocatul subliniază că, doar în cazul celor 4.000 de condamnați cu pedepse sub trei ani ținuți în penitenciar (pedepse ce s-ar executa la domiciliu în Occident), România cheltuiește aproape jumătate de miliard de lei anual.

Potrivit statisticilor de la 1 septembrie 2025, peste 6.100 de persoane executau pedepse mai mici de trei ani în penitenciare – o realitate care, dincolo de implicațiile morale, reprezintă o povară bugetară uriașă.

„Standardul european este eficiența, nu răzbunarea”, a conchis Neacșu, pledând pentru o justiție penală bazată pe raționalitate și reintegrare, nu pe cultura pedepsirii totale.