România este în pragul unei noi proceduri de infringement din partea Uniunii Europene, după ce rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje a scăzut sub 10% în 2024. În acest context, companiile românești au înregistrat pierderi de peste 10 milioane de euro doar în acest an, din cauza lipsei de colaborare cu organizațiile de transfer de responsabilitate (OIREP) – structuri acreditate de Ministerul Mediului care pot prelua obligațiile de reciclare ale firmelor.

CITEȘTE ȘI: Vreau să fiu ocupat de Europa!

Potrivit unei analize realizate de Clean Recycle, una dintre cele mai importante companii din domeniu, multe firme ignoră soluțiile legale care le-ar permite să economisească până la 70% din costurile asociate reciclării. Concret, o companie care introduce 100 de tone de ambalaje din plastic pe piață ar putea plăti de trei ori mai puțin dacă ar lucra cu un OIREP, comparativ cu plata directă către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).

Uniunea Europeană cere României să atingă o rată de reciclare de 65% până în 2025 și 70% până în 2030. În prezent, țara noastră este departe de aceste ținte, stagnând în jurul valorii de 10-12% – cea mai mică rată din UE.

CITEȘTE ȘI:  Manifestarea puterii în instituțiile statului

„Contribuția obligatorie pentru ambalaje nereciclate este de 2 lei/kg. Fără o strategie clară sau un parteneriat cu o organizație specializată, firmele continuă să piardă bani și să agraveze riscurile de sancțiuni pentru România”, arată raportul Clean Recycle.

„Rolul nostru este să fim interfața între autorități și mediul de afaceri. Într-un context legislativ tot mai strict, noi oferim soluții transparente și eficiente pentru gestionarea ambalajelor, cu trasabilitate completă”, afirmă Cosmin Monda, CEO Clean Recycle.

Compania administrează un portofoliu de peste 900 de firme active în retail, producție, agribusiness, pharma, automotive și alte domenii.

În paralel, România a investit peste 1,6 miliarde de euro în sisteme de management integrat al deșeurilor (SMID), dar rezultatele sunt nesemnificative. Din 31 de proiecte începute după 2007, multe au fost amânate sau încă nefinalizate. De exemplu, proiectul din Galați nu este funcțional, iar la Cluj, sistemul SMID a fost finalizat abia după 12 ani.

În tot acest timp, România continuă să depoziteze deșeuri în loc să le valorifice, riscând amenzi usturătoare și pierderea fondurilor europene.

CITEȘTE ȘI: Dincolo de câmpul tactic: poate România să-și recâștige justiția?

Ministerul Mediului lucrează la un nou Plan Național de Gestiune a Deșeurilor (PNGD), aflat în faza finală de consultare. Documentul ar trebui să ofere coerență, predictibilitate și un cadru clar pentru investiții în domeniul reciclării și pentru evitarea sancțiunilor UE.

În același timp, companiile sunt încurajate să-și reevalueze strategiile de mediu și să colaboreze cu OIREP-uri licențiate, care pot gestiona eficient și legal reciclarea ambalajelor.