Invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a readus în prim-plan temeri legate de extinderea influenței Moscovei asupra fostelor republici sovietice.  Moldova, o țară cu o conducere pro-europeană și cu aspirații de integrare în Uniunea Europeană, este tot mai des menționată în analiza riscurilor regionale.

Moldova – următoarea țintă a Rusiei?

Liderii de la Chișinău sunt conștienți de intențiile Kremlinului de a reface „zona de influență” post-sovietică. În contextul alegerilor parlamentare de duminică, mulți analiști avertizează că presiunile exercitate de Moscova asupra Moldovei s-ar putea intensifica semnificativ.

CITEȘTE ȘI: Dincolo de câmpul tactic: poate România să-și recâștige justiția?

Chiar dacă Republica Moldova nu are graniță directă cu Rusia, Moscova menține constant viu narativul privind Transnistria, ca pretext pentru eventuale intervenții. Vladimir Putin a inclus oficial Moldova în așa-numita „Lume Rusă” (Russkiy Mir), alături de Ucraina și alte foste teritorii ale Uniunii Sovietice.

Mizele strategice ale Rusiei în Moldova

Pentru Rusia, Moldova reprezintă un punct geopolitic cheie. Principalele mize ale Kremlinului sunt:

• Împiedicarea aderării Moldovei la Uniunea Europeană
  Integrarea europeană a Moldovei ar reprezenta o înfrângere majoră pentru influența rusă în regiune și un exemplu pozitiv pentru alte foste republici sovietice.

• Menținerea Transnistriei ca bastion militar și politic
  Transnistria, controlată de facto de Moscova de peste 30 de ani, este un instrument strategic esențial pentru exercitarea de presiuni asupra Chișinăului.

• Blocarea oricărei orientări pro-NATO a Moldovei
  O apropiere de alianța militară occidentală ar contraveni intereselor de securitate ale Rusiei în regiune.

• Demonstratie de forță regională
  Prin controlul și influența asupra Moldovei, Kremlinul transmite un mesaj clar și celorlalte țări vecine: Rusia rămâne un actor regional dominant.

Vulnerabilitățile Republicii Moldova

Potrivit unei analize publicate de Chatham House, Moldova este expusă unui spectru larg de tactici hibride utilizate de Rusia:

• Interferență electorală și manipularea alegerilor

• Presiune economică și dependență energetică

• Dezinformare și propagandă în spațiul informațional

• Atacuri cibernetice asupra instituțiilor-cheie

• Finanțarea protestelor și destabilizarea politică

• Sprijinirea grupărilor pro-ruse și a oligarhilor locali

CITEȘTE ȘI: Furturile de la Rotterdam și Assen: piese în puzzle-ul global al puterii și controlului

Un exemplu notoriu este Ilan Șor, politician pro-Kremlin, acuzat că a investit milioane de euro în proteste antiguvernamentale și campanii de destabilizare. Deși partidul său a fost declarat neconstituțional, rețelele de influență rămân active, în special în regiuni sensibile precum Găgăuzia.

Se poate repeta scenariul din Georgia?

În privința unui posibil conflict direct, experții iau în calcul două scenarii:

1. Scenariul militar (model Georgia 2008):
   O incursiune rapidă dinspre Transnistria sau alte puncte de presiune. Totuși, un astfel de pas ar fi riscant pentru Rusia, ținând cont de epuizarea resurselor în războiul din Ucraina și de posibile reacții internaționale.

2. Scenariul hibrid (cel mai probabil):
   Continuarea tacticilor de influență: corupție, manipulare electorală, propagandă, sprijinirea actorilor politici pro-ruși și declanșarea de crize artificiale în interiorul Moldovei.

Republica Moldova rămâne vulnerabilă în fața unui arsenal complex de măsuri hibride folosite de Rusia. Miza majoră este direcția strategică a țării: Est sau Vest. Pentru Kremlin, pierderea Moldovei în favoarea Occidentului ar reprezenta nu doar un eșec geopolitic, ci și o amenințare simbolică la adresa „lumii ruse” pe care Putin încearcă să o reconstruiască.

sursa: Mediafax