IONEL CRĂCIUN: Vreau să fiu ocupat de Europa!

Afirmația recentă a Rusiei, conform căreia Europa ar avea intenții de a ocupa Moldova, reprezintă o mișcare de propagandă periculoasă. Este o retorică familiară, menită să creeze o barieră psihologică și să justifice acțiuni viitoare sub pretextul unei amenințări externe. Moldova, o țară suverană, a ales o cale clară de integrare europeană, o decizie luată de cetățenii săi, nu o impunere externă.

Aeastă narațiune rusească este problematică din mai multe motive. În primul rând, neagă  suveranitatea poporului moldovean. Sugerează că deciziile lor politice sunt dictate de Bruxelles, ignorând aspirațiile legitime ale unei națiuni de a se alătura unui bloc economic și politic care promite stabilitate și prosperitate.

În al doilea rând, alimentează tensiuni regionale. Într-o perioadă deja marcată de instabilitate, o astfel de declarație inflamatorie poate fi interpretată ca o justificare pentru o intervenție militară sau politică, menită să destabilizeze și mai mult regiunea. Este o încercare de a semăna frică și diviziune, de a împiedica un proces democratic și de a submina legăturile Moldovei cu Occidentul.

CITEȘTE: Manifestarea puterii în instituțiile statului

Istoric vorbind, Federația Rusă este statul care a realizat ocupări teritoriale în Europa în ultimii 80 de ani, nu Uniunea Europeană. Cel mai recent și amplu exemplu este invazia din 2022, în urma căreia Rusia a ocupat și a anexat ilegal, în baza unor referendumuri nerecunoscute internațional, patru regiuni ucrainene: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. În 2014, Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea. În urma războiului din 2008 cu Georgia, Rusia a ocupat militar două regiuni separatiste, Abhazia și Osetia de Sud, pe care le-a recunoscut ulterior ca state independente. Comunitatea internațională consideră aceste teritorii ca fiind ocupate de Rusia. Chiar referitor la Republica Moldova, o forță militară rusă este staționată ilegal în regiunea separatistă Transnistria încă din anii ’90, susținând un regim nerecunoscut internațional.

Constituția Republicii Moldova nu se referă direct la „bunăstarea populației”, dar principiile și articolele sale sunt orientate către garantarea condițiilor necesare pentru o viață decentă și prosperă pentru toți cetățenii.

CITEȘTE ȘI: ”Pacea mea vă las Vouă” – un testament uitat într-o lume condusă de agresori

Articolele cheie care susțin acest principiu includ:

• Articolul 1: Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil, bazat pe principii democratice, de drept, de bunăstare a cetățenilor și de conviețuire în pace. Acest articol stabilește bunăstarea cetățenilor ca un pilon fundamental al statului.
• Articolul 11 (Statul și persoana): Subliniază datoria statului de a asigura protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
• Articolul 43 (Dreptul la muncă și protecția socială): Asigură fiecărui cetățean dreptul la muncă, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, și la protecție socială.
• Articolul 44 (Dreptul la proprietate privată): Consacră dreptul la proprietate privată, care este esențial pentru stabilitatea economică și prosperitatea individuală.
• Articolul 46 (Dreptul la sănătate): Garantează dreptul la sănătate și la asistență medicală, stabilind datoria statului de a asigura accesul la servicii medicale de calitate.
• Articolul 47 (Dreptul la învățătură): Asigură accesul la învățământ obligatoriu și gratuit, precum și dreptul la educație la toate nivelurile.

În teritoriile ocupate de Federația Rusă, bunăstarea populației este sever afectată pe toate componentele sale, de la cele economice și sociale, până la cele legate de drepturile și libertățile individuale. Controlul militar și politic al Rusiei impune un mediu de instabilitate, frică și lipsă de acces la serviciile de bază, subminând fundamentul unei vieți normale. Locurile de muncă sunt insuficiente, iar economia locală este practic inexistentă. Rușii impun rubla ca monedă principală și confiscă proprietățile celor care fug. Pentru a supraviețui, mulți oameni sunt nevoiți să colaboreze cu autoritățile de ocupație sau să emigreze.Serviciile sociale, cum ar fi sănătatea și educația, suferă grav. În teritoriile ocupate, personalul medical este persecutat sau forțat să lucreze sub control rusesc. Accesul la medicamente esențiale este limitat, iar asistența medicală de urgență este, în cele mai multe cazuri, inexistentă.

În ceea ce privește educația, Rusia impune un proces de rusificare forțată, școlile predau în limba rusă, folosind manuale rusești care promovează ideologia Kremlinului. Profesorii care refuză să colaboreze sunt supuși la tortură, iar copiii sunt expuși la propagandă militară și patriotism rusesc. Populația civilă din teritoriile ocupate trăiește într-o stare de teroare constantă. Organizațiile internaționale pentru drepturile omului raportează abuzuri sistematice, inclusiv:

• Execuții extrajudiciare și dispariții forțate.
• Tortură și tratamente inumane aplicate civililor și prizonierilor de război.
• Lipsa libertății de exprimare. Mass-media independentă a fost înlocuită cu canale de propagandă rusească. Orice formă de rezistență sau critică publică este pedepsită.
• Lipsa statului de drept. Autoritățile ruse funcționează fără a respecta drepturile omului sau legile internaționale, iar cetățenii ucraineni sunt supuși procesului de „pașaportizare” forțată, prin care li se cere să adopte cetățenia rusă pentru a avea acces la servicii esențiale.

În loc de a răspunde cu o retorică agresivă, este crucial să se pună accentul pe beneficiile concrete ale integrării europene: dezvoltare economică, stat de drept, și valori democratice. Haideți să urmărim împreună ce s-a întîmplat în alte țări,,ocupate” deja de Europa. În multe cazuri, țările din Europa Centrală și de Est au beneficiat de o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) mult mai rapidă decât cele din nucleul UE. România, de exemplu, a avut o creștere economică excepțională, ajungând să-și multiplice de peste 7 ori economia între anii 2000 și 2022. Această performanță a propulsat-o pe locul 12 în clasamentul nominal al economiilor din UE. Polonia și Cehia au demonstrat de asemenea o creștere susținută, devenind hub-uri importante în lanțurile de valoare adăugată din Europa, cu o pondere crescută a produselor manufacturate în exporturi.

În concluzie, răspunsul la această retorică rusească ar trebui să fie unul rational, bazat pe fapte și susținut cu statistici, calm și strategic, în interesul Republicii Moldova. Populației trebuie să i se prezinte sistematic și comparativ toate aspectele politice și economice ale celor două variante de a fi ,,ocupați” de Europa sau întradevăr ocupați de Frederația Rusă.

Aderarea  benevolă și conștientă la UE și nu ,,ocuparea”, a eliminat barierele comerciale, facilitând exporturile și atragerea de investiții străine directe (ISD) în toate țările care au aderat la UE după anii 2000 . Companiile străine au văzut în noile state member, o forță de muncă calificată și mai ieftină, ceea ce a dus la o creștere a producției și a locurilor de muncă. Fondurile de coeziune alocate de UE pentru a reduce disparitățile economice, au jucat un rol crucial. Banii au fost folosiți pentru modernizarea infrastructurii (drumuri, autostrăzi, căi ferate), a sistemelor de sănătate și educație, contribuind direct la creșterea PIB-ului. Pe de altă parte,pentru a îndeplini criteriile de aderare, țările candidate au fost nevoite să implementeze reforme economice și instituționale, inclusiv privatizarea, stabilizarea macro-economică și lupta împotriva corupției. Aceste măsuri au creat un mediu de afaceri mai stabil și mai atractiv pentru investiții.

Numai prin dialog se poate demonta narativul fals al ocupației, arătând că Europa nu caută să ocupe, ci să colaboreze și să sprijine o națiune independentă, iar dacă populația  Republicii Moldova va conștientiza avantajele unei integrări în Europa cu siguranță va declara sfidător și ironic Federației Ruse :  VREAU SĂ FIU OCUPAT DE EUROPA!