CCR analizează legea privind sancționarea falșilor clerici, contestată de Nicușor Dan: Se încalcă libertatea religioasă?
Curtea Constituțională a României (CCR) are pe masă o sesizare delicată, venită din partea președintelui Nicușor Dan, privind o lege controversată care sancționează exercitarea fără drept a funcțiilor religioase, precum cele de preot, rabin, imam sau alte roluri clericale.
Legea, inițiată de deputatul Silviu Vexler, prevede pedepsirea cu închisoare a persoanelor care pretind că sunt lideri religioși fără a fi recunoscuți de un cult oficial. Proiectul modifică Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
-
Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau altă funcție clericală/monahală (la cererea cultelor) va fi considerată infracțiune, pedepsită conform Codului penal.
-
Cultele dobândesc drept exclusiv asupra modului în care sunt venerate persoanele canonizate, beatificate sau recunoscute ca simboluri religioase proprii.
Președintele României susține că legea:
-
Încalcă Constituția, prin:
-
Stabilirea unor infracțiuni prin acte administrative (nu doar prin lege).
-
Folosirea unor termeni vagi și ambigui (ex. „alte funcții clericale sau monahale asimilate”).
-
Lipsa unei liste clare a titulaturilor religioase recunoscute pentru toate cele 18 culte oficiale din România.
-
-
Încălcă drepturi fundamentale, precum:
-
Libertatea religioasă (art. 29 din Constituție).
-
Libertatea de exprimare (art. 30 din Constituție).
-
Principiul clarității legii (art. 1, alin. 5).
-
-
Delegă excesiv puterea Secretariatului de Stat pentru Culte, care ar putea decide, la solicitarea cultelor, ce funcții religioase sunt echivalente cu cele sancționate penal — o decizie de natură penală luată prin acte administrative, nu prin lege.
Nicușor Dan atrage atenția că în lege sunt menționați doar preotul, rabinul și imamul, deși există și alte titulaturi religioase recunoscute legal, precum:
-
Muftiu – cultul musulman
-
Păstor – Bisericile Baptiste
-
Bătrân – Martorii lui Iehova
Acestea nu sunt incluse în mod expres, ceea ce poate crea discriminări între culte.
„Valoarea socială protejată — libertatea religioasă și buna funcționare a cultelor — nu este definită clar și unitar. Legea lasă loc interpretărilor și permite sancționarea unor activități pe baza unor decizii administrative, nu legi clare”, susține președintele.
CCR urmează să decidă dacă aceste prevederi respectă Constituția sau trebuie retrimise Parlamentului pentru modificare. Legea vizează combaterea imposturii religioase, dar modul în care a fost formulată ridică semne de întrebare privind claritatea, echitatea și respectarea drepturilor fundamentale.
