Argila românească, exportată ilegal în Spania: 30 de hectare de pământ scoase din țară sub ochii autorităților
Zeci de hectare de teren din comuna Mircea Vodă, județul Constanța, au fost exploatate ilegal pentru argilă și transformate în cratere, în timp ce autoritățile locale și centrale au privit pasiv. Materia primă a fost încărcată în camioane, dusă în Portul Constanța și exportată în Spania, fără ca statul să intervină ferm sau să oprească extracția.
Totul a ieșit la iveală după ce Primăria Cernavodă a început să primească sume consistente din redevențe miniere de la o firmă cu care nu avea niciun contract. În lipsa unei baze legale, instituția a depus plângere penală, declanșând o anchetă în curs.
📌 Extindere ilegală, redevențe încasate „din greșeală”
Exploatarea, începută legal pe un perimetru de 11 hectare, s-a extins în tăcere la peste 30 de hectare – inclusiv pe terenuri aparținând Cernavodă. Firma implicată, Iris Aly Explorer SRL, ar fi virat bani către Cernavodă ca să „acopere” extinderea, fără ca documentele să justifice activitatea. Deși edilii locali susțin că nu au știut, dovezile arată că au existat adrese și intervenții încă din 2018.
Exploatarea s-a făcut cu o licență veche, fără aviz de mediu, fără intabulare clară a terenurilor și cu o documentație administrativă precară. În mod normal, Garda de Mediu și Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) ar fi trebuit să oprească lucrările. În realitate, controalele fie au lipsit, fie au fost respinse de operatori.
Argila a fost vândută în Spania pentru milioane de euro, în timp ce firmele implicate au făcut transferuri „în familie”, mutând activele de la o societate la alta, cu aceiași oameni în spate. Datoriile au rămas, iar excavările au continuat. Redevențele s-au ridicat la aproximativ 400.000 de euro, dar nimeni nu poate garanta că reflectă cantitatea reală de minereu exploatată.
Poliția Cernavodă confirmă existența unei anchete penale, declanșate după sesizarea autorităților locale. Surse judiciare susțin însă că există riscul ca dosarul să rămână blocat la nivel local și să nu ajungă la DNA, în ciuda implicațiilor majore. Ministerul Mediului, condus acum de Diana Buzoianu, nu a comentat public situația.
Un caz care expune o combinație toxică de neglijență administrativă, interese private și lipsă de transparență în gestionarea resurselor naturale ale României. În timp ce argila părăsește țara, iar terenurile sunt distruse, instituțiile continuă să tacă sau să se „rătăcească” prin birocrație. Întrebarea rămâne: va avea cineva curajul să oprească această practică?
