Dr. DORINA ONIȚA: Burnout-ul: epidemia tăcută a oamenilor ocupați
Am discutat deja despre cât de importantă este vacanța pentru creier, o pauză care ne ajută să ne reîncărcăm bateriile, să ne redobândim creativitatea și să ne menținem sănătatea mintală. Dar ce se întâmplă atunci când pauza lipsește sau când, chiar și după o vacanță, ne întoarcem la birou și simțim că suntem deja epuizați? Când mailurile necitite par mai multe decât amintirile din concediu, iar entuziasmul se evaporă mai repede decât bronzul?
Aici intră în scenă un fenomen tot mai prezent în viețile noastre: burnout-ul care este reversul medaliei, o stare de epuizare accentuată, care ne fură energia, creativitatea și echilibrul emoțional. Și, spre deosebire de oboseala clasică, nu trece cu un weekend de somn în plus.
Ca medic psihiatru, am observat o creștere alarmantă a numărului de persoane care, deși aparent „reușesc”, ajung în cabinet complet epuizate fizic, psihic și emoțional.
De ce este important să vorbim despre burnout?
Pentru că trăim într-o cultură care glorifică suprasolicitarea și stigmatizează vulnerabilitatea, într-o eră în care viteza, performanța și disponibilitatea permanentă par să fi devenit noile unități de măsură ale valorii personale. Mulți pacienți ajung târziu în terapie, convinși că „nu au voie” să fie obosiți sau că „așa e normal” în ritmul actual. Nu este.
Ce este burnout-ul, din punct de vedere medical?
Burnout-ul (sindromul de epuizare profesională) este o tulburare adaptativă legată de stresul cronic la locul de muncă. Organizația Mondială a Sănătății îl clasifică drept un sindrom, nu o boală, dar impactul său este cât se poate de real și serios. Burnout-ul se instalează treptat, ca o umbră care se lungește pe măsură ce zilele devin tot mai pline și pauzele tot mai rare.
Din punct de vedere clinic, vorbim despre:
- Epuizare emoțională și fizică accentuată, care nu dispare cu odihnă, simți că nu mai ai energie, că orice sarcină e prea mult
- Detașare psihologică față de muncă, o formă de cinism sau indiferență, îți pierzi interesul, implicarea, ba chiar și respectul față de ceea ce faci.
- Scăderea performanței profesionale, productivitatea scade, greșelile se înmulțesc, iar satisfacția personală dispare.
Semnele de alarmă
- Te trezești obosit, chiar dacă ai dormit destul.
- Nu mai ai răbdare, devii iritabil, distant, anxios, apatic
- Te simți copleșit de sarcini banale
- Ai dureri de cap, probleme digestive, insomnii frecvente sau chiar atacuri de panică
- Ai pierdut interesul pentru lucruri care altădată îți făceau plăcere
- Treptat, începi să te retragi social, interacțiunile sociale devin obositoare, iar relațiile personale și profesionale încep să aibă de suferit
Dacă te regăsești în aceste descrieri, nu înseamnă că ești slab sau leneș. Înseamnă că ai tras de tine prea mult, prea des, fără pauze reale. Burnout-ul nu este doar o stare temporară de oboseală. Este o problemă reală de sănătate mintală care, netratată, poate duce la depresie, anxietate și chiar probleme fizice, de la tulburări digestive, până la afecțiuni cardiovasculare și scăderea imunității.
Burnout-ul este diferit de depresie, dar pot coexista. Deși simptomele se pot suprapune (oboseală, scăderea motivației, retragere socială), depresia are o paletă mai largă de manifestări și afectează toate ariile vieții, nu doar pe cea profesională.
Persoane perfecționiste, foarte implicate, cu standarde înalte și cu tendința de a neglija propriile nevoi în favoarea celorlalți sau a rezultatelor au risc mai crescut de a dezvolta burnout.
Burnout-ul afectează persoane din toate domeniile, dar apare frecvent în profesiile cu nivel ridicat de responsabilitate, interacțiune umană intensă și presiune constantă – medici, profesori, IT-iști, antreprenori, oameni din media, dar și părinți care jonglează cu mai multe roluri simultan.
Ce putem face?
Dacă burnout-ul este un semnal de alarmă al creierului și corpului, atunci prevenția este scutul nostru zilnic. Prevenția nu înseamnă că nu vei mai avea zile stresante, înseamnă că vei avea resursele necesare să le gestionezi fără să ajungi la epuizare.
Este normal să ai limite, nici telefonul nu funcționează non-stop fără să se încarce. Ia pauze reale, cu ieșiri scurte afară, respirație conștientă, momente de liniște, stabilește limite clare între muncă și viața personală, reevaluează prioritățile și redu multitasking-ul, creează, timp pentru tine și momente de bucurie. Dacă consideri necesar vorbește cu un specialist, psihoterapia ajută la restructurarea gândirii, identificarea surselor de stres și găsirea unor strategii eficiente de adaptare. Recunoașterea simptomelor este primul pas.
Un eveniment plăcut, de exemplu o reușită personală, poate avea o influență pozitivă asupra burnout-ului, dar efectul este temporar. Astfel pe termen scurt, un eveniment plăcut crește dopamina și serotonina și dă senzația de bucurie și de relaxare. Pe termen mediu, dacă evenimentele plăcute sunt integrate constant, ele pot funcționa ca un „tampon” împotriva stresului, reducând riscul de agravare a burnout-ului. Pe termen lung însă, dacă burnout-ul este deja avansat, un singur eveniment plăcut nu e suficient. Persoana se poate simți bine câteva zile, dar simptomele revin rapid dacă nu se schimbă stilul de viață.
Burnout-ul este o eroziune lentă, silențioasă, un stres cronic, prelungit, care nu mai lasă timp pentru recuperare, care îți poate afecta relațiile, cariera și, în cele din urmă, sănătatea generală.
Burnout-ul nu trece de la sine și nu este o etapă inevitabilă. Este reversibil, dar necesită conștientizare, intervenție și, uneori, curajul de a-ți schimba stilul de viață.
Sănătatea mintală este parte integrantă a sănătății tale. Nu o ignora.
Până data viitoare ai grijă de tine, e cel mai important „proiect” în care te vei implica vreodată.
