România plătește scump pentru îngrășăminte: 100 mil. € către Rusia, Azomureș ar putea fi salvat de Romga
Tarifele impuse de Comisia Europeană asupra importurilor de îngrășăminte din Rusia au avut până acum un efect invers decât cel scontat: în loc să afecteze industria rusă, au crescut presiunea pe fermierii europeni, care se confruntă cu prețuri mai mari. În România, importurile au continuat într-un ritm ridicat, iar datele oficiale arată că un sfert din banii plătiți în 2025 pentru aceste produse au ajuns tot în Rusia.
Începând cu 1 iulie 2025, Comisia Europeană a impus tarife de 40 euro/tonă pentru îngrășămintele rusești pe bază de azot și uree, nivel care va crește progresiv până la 315 euro/tonă în 2028. Efectele s-au simțit imediat: prețul global la uree a crescut cu peste 26% în doar două luni, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Comisia Europeană a recunoscut că nu are încă date suficiente pentru a evalua impactul acestor tarife asupra pieței europene. În schimb, producătorii ruși și-au redirecționat exporturile către alte piețe, în timp ce fermierii europeni au fost nevoiți să suporte costuri mai mari, transmise în lanț până la consumator.
Din ianuarie până în iulie 2025, România a importat 1,13 milioane de tone de îngrășăminte chimice, pentru care a plătit 420 milioane de euro. Aproximativ 100 de milioane de euro (24%) au mers către Rusia, pentru o cantitate de 276.000 de tone. Alte țări furnizoare importante sunt Egipt, China, Ucraina, Azerbaidjan, Nigeria și SUA.
Importurile din Egipt au fost cele mai mari în volum – 276.000 tone – cu un cost de 108 milioane euro. Din China s-au adus 112.000 de tone pentru doar 20 milioane euro.
Pe ansamblu, în ultimii șase ani, România a acumulat un deficit comercial de peste 3,1 miliarde de euro în comerțul cu îngrășăminte. Exporturile românești în aceeași perioadă au adus doar 312 milioane de euro.
Azomureș repornește producția, dar viitorul rămâne incert
După o pauză îndelungată, combinatul Azomureș din Târgu Mureș și-a reluat recent activitatea, profitând de o fereastră favorabilă de prețuri la gaze. Directorul general, Josh Zacharias, a subliniat că reluarea producției nu este sustenabilă pe termen lung, în condițiile în care concurenții din afara UE au acces la gaze mult mai ieftine și reglementări mai puțin stricte.
Azomureș, aflat în proprietatea grupului elvețian Ameropa, este cel mai mare consumator industrial de gaze din România, cu un necesar de până la 3,5 milioane mc/zi la capacitate maximă.
Romgaz ia în calcul preluarea Azomureș, compania organizând deja o licitație pentru selectarea consultantului care va evalua activele și costurile de mediu asociate.
„Azomureș ar putea aduce valoare adăugată gazului extras de Romgaz, inclusiv din proiectul Neptun Deep. Este un activ strategic care ne-ar permite să integrăm producția și să ne extindem lanțul valoric”, a declarat recent Răzvan Popescu, directorul general al companiei. O decizie ar urma să fie luată până la finalul anului.
