Reorganizarea administrativă a României

Discuțiile despre reorganizarea administrativ-teritorială a României readuc în atenție o posibilă schimbare majoră: localitățile urbane cu mai puțin de 10.000 de locuitori ar putea fi reclasificate ca comune. În paralel, este analizată și varianta reducerii numărului de județe, printr-un model inspirat de organizarea actualelor curți de apel.
Important: nu există, în informațiile prezentate, o decizie adoptată privind desființarea unor județe sau retrogradarea orașelor. Este vorba despre propuneri și scenarii de lucru, iar harta menționată în articolul-sursă este o simulare orientativă, nu un proiect administrativ oficial.
România ar putea fi reorganizată în 15-20 de unități teritoriale
Europarlamentarul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău și coordonator al grupului de lucru privind reorganizarea administrativ-teritorială, a indicat organizarea curților de apel drept un posibil punct de plecare pentru redesenarea actualei hărți administrative.
Modelul invocat pornește de la structura celor 15 curți de apel din România, care acoperă teritoriile mai multor județe. Benea a precizat însă că această variantă nu reprezintă o formulă definitivă și că numărul viitoarelor unități administrative ar trebui stabilit în urma unor discuții bazate pe criterii clare și date concrete.
Potrivit declarațiilor sale, scenariile luate în calcul ar putea conduce la un număr de 17, 18 sau chiar 20 de județe, nu neapărat la păstrarea exactă a structurii celor 15 curți de apel.
Peste jumătate dintre orașe au sub 10.000 de locuitori
O altă propunere discutată vizează statutul localităților urbane cu populație redusă. Conform criteriului prezentat de Dragoș Benea, orașele care nu ating pragul de 10.000 de locuitori ar putea reveni la rangul de comune.
Datele recensământului din 2021, citate în articolul-sursă, indică faptul că 146 de orașe și două municipii se aflau sub acest prag. În total, ar fi vorba despre aproximativ 55% dintre orașele României.
Benea susține că statutul administrativ al unei localități ar trebui să reflecte populația și serviciile pe care aceasta le poate asigura. El a atras atenția și asupra celor 38 de orașe cu mai puțin de 5.000 de locuitori.
Ce localități ar putea fi vizate
Lista prezentată în articolul-sursă include localități din toate regiunile țării. Printre orașele aflate în intervalul 8.000-9.999 de locuitori se numără Beiuș, Sovata, Jibou, Sinaia, Bușteni, Huedin, Hațeg și Techirghiol.
În categoria localităților cu 6.000-7.999 de locuitori apar, între altele, Agnita, Călimănești, Ghimbav, Buziaș, Siret, Horezu și Bicaz.
În intervalul 4.000-5.999 de locuitori sunt menționate orașe precum Predeal, Slănic-Moldova, Băile Herculane, Anina, Brezoi și Copșa Mică.
La polul inferior al clasamentului se află localități cu mai puțin de 4.000 de locuitori, între care Azuga, Sulina, Ocna Sibiului, Borsec, Băile Govora, Nucet și Băile Tușnad.
Lista completă și cifrele aferente trebuie raportate la rezultatele Recensământului populației și locuințelor din 2021. Pragul de 10.000 de locuitori este prezentat aici ca un criteriu propus în dezbatere, nu ca o regulă intrată deja în vigoare.
Harta județelor este, deocamdată, un scenariu
Simularea unei Românii reorganizate în 15 județe, realizată de publicația care a prezentat declarațiile europarlamentarului, are caracter ilustrativ. Ea încearcă să arate cum ar putea fi grupate actualele județe pornind de la structura curților de apel.
O eventuală reformă ar presupune însă stabilirea unor criterii administrative, demografice, economice și geografice, precum și adoptarea unor modificări legislative. În lipsa unei decizii oficiale, nu se poate afirma că anumite județe vor dispărea sau că localitățile enumerate își vor pierde statutul de oraș.
Dezbaterea ridică întrebări importante despre eficiența administrației locale, accesul populației la servicii publice și modul în care ar urma să fie finanțate comunitățile mai mici. Forma finală a unei eventuale reorganizări va depinde de deciziile politice și legislative care vor fi luate.









