Vremea

Alertă climatică pentru iarna 2026–2027

O combinație climatică neobișnuită ar putea influența puternic evoluția vremii în lunile următoare. Super El Niño, un fenomen oceanic care contribuie la creșterea temperaturilor globale, se suprapune peste o perturbare neobișnuit de timpurie a vortexului polar. Cercetătorii avertizează că efectele ar putea include valuri de căldură, secetă, precipitații extreme și episoade de frig în diferite regiuni ale lumii.

Pentru Europa, una dintre principalele întrebări este dacă slăbirea vortexului polar va favoriza pătrunderea aerului arctic spre continent în următoarele săptămâni. Specialiștii avertizează însă că evoluția fenomenelor rămâne dificil de anticipat.

Avertisment privind sute de mii de decese provocate de căldura extremă

Unul dintre cele mai alarmante scenarii vine dintr-o analiză a Climate Impact Lab, o echipă de cercetare asociată Universității din Chicago. Potrivit estimărilor publicate în septembrie 2026, fenomenul El Niño ar putea contribui la aproximativ 451.000 de decese suplimentare provocate de căldură extremă, în perioada iunie 2026 – februarie 2027.

Cercetătorii estimează că temperaturile medii la nivelul uscatului ar putea depăși valorile obișnuite cu aproximativ 1,2 grade Celsius, iar numărul zilelor cu temperaturi extreme ar putea crește cu 44%.

Cele mai vulnerabile regiuni sunt în special cele din Africa și Asia, unde accesul la sisteme de răcire, servicii medicale și infrastructură de protecție împotriva caniculei este limitat.

Nigeria ar putea înregistra aproximativ 31.400 de decese suplimentare, urmată de Indonezia, cu circa 19.300, și Sudan, cu aproximativ 17.600.

Estimările reprezintă proiecții ale cercetătorilor, nu un bilanț de victime deja înregistrat. Raportul nu a trecut încă prin evaluarea științifică independentă, astfel că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.

Epidemiologul Colin Carlson, de la Universitatea Yale, a avertizat că El Niño din 2026–2027 ar putea genera o mortalitate de proporții pandemice, prin efectele combinate ale căldurii extreme și ale riscurilor epidemiologice asociate.

Vortexul polar s-a destabilizat neobișnuit de devreme

Un alt motiv de îngrijorare pentru meteorologi este evoluția vortexului polar din stratosferă.

Acesta reprezintă o circulație amplă de vânturi puternice care menține, în mod obișnuit, aerul foarte rece în apropierea Polului Nord. Atunci când vortexul slăbește sau se destabilizează, masele de aer arctic pot ajunge la latitudini mai sudice, influențând vremea din Europa, America de Nord și Asia.

Potrivit specialiștilor citați de Reuters și AFP, perturbarea observată în noiembrie 2026 este neobișnuit de timpurie pentru acest tip de fenomen.

Climatologul Judah Cohen de la MIT explică faptul că asemenea perturbări pot favoriza apariția unor episoade de frig intens, prin modificarea circulației atmosferice la nivelul emisferei nordice.

În timpul unei încălziri stratosferice bruște, temperaturile din stratosferă pot crește cu zeci de grade în doar câteva zile. Acest proces poate slăbi circulația vortexului și poate modifica traiectoria maselor de aer rece.

Totuși, nu fiecare perturbare a vortexului polar produce automat ninsori abundente sau ger în Europa.

De ce combinația dintre El Niño și vortexul polar este neobișnuită

El Niño și vortexul polar influențează atmosfera prin mecanisme diferite, dar efectele lor se pot suprapune.

El Niño presupune încălzirea anormală a apelor din Pacificul ecuatorial și poate modifica circulația atmosferică la scară globală. În general, fenomenul contribuie la creșterea temperaturii medii a planetei, dar efectele regionale sunt diferite.

În schimb, destabilizarea vortexului polar poate favoriza pătrunderea aerului rece spre anumite regiuni ale emisferei nordice.

Climatologii avertizează că interacțiunea dintre cele două fenomene face prognoza sezonieră mai complicată. Nu există suficiente precedente pentru a stabili cu certitudine cum va evolua această combinație în iarna 2026–2027.

Ce se poate întâmpla în Europa și România

Pentru Europa, una dintre posibilități este apariția unor episoade de răcire accentuată, în special în regiunile nordice și nord-vestice.

Dacă vortexul polar continuă să slăbească, circulația atmosferică s-ar putea modifica în așa fel încât aerul rece din zona arctică să coboare spre latitudini mai sudice.

Judah Cohen consideră că riscul unor episoade de vreme rece în nordul Europei ar putea crește spre sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie.

Pentru România, însă, nu se poate trage încă o concluzie fermă privind severitatea iernii. Evoluția temperaturilor și a precipitațiilor va depinde de poziția centrilor de presiune, direcția maselor de aer și comportamentul circulației atmosferice în următoarele săptămâni.

O perturbare a vortexului polar nu garantează o iarnă geroasă în România, după cum nici un El Niño puternic nu înseamnă automat temperaturi ridicate pe întreg continentul european.

O iarnă dificil de anticipat pentru meteorologi

Specialiștii urmăresc cu atenție evoluția celor două fenomene, deoarece efectele lor ar putea influența vremea la nivel global.

Riscurile cele mai mari asociate super El Niño sunt legate de căldura extremă, secetă, incendii de vegetație și precipitații neobișnuite. În anumite regiuni, slăbirea vortexului polar ar putea favoriza, în paralel, episoade de frig și furtuni de iarnă.

Prin urmare, iarna 2026–2027 ar putea aduce contraste meteorologice importante, însă scenariile privind o iarnă fără precedent în Europa sau România nu sunt, deocamdată, confirmate de prognozele meteorologice.

Ceea ce este deja clar este că evoluția super El Niño reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru sănătatea publică și pentru pregătirea autorităților în fața fenomenelor meteorologice extreme.

Surse și documentare

Merită citite

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button