Cât câștigă un preot în România în 2026. Ce bani primește de la stat și cât depinde de contribuțiile credincioșilor

Veniturile preoților din România sunt susținute printr-un mecanism în care statul și parohiile au contribuții distincte. Sprijinul bugetar acoperă o parte importantă a salariului, în timp ce diferența provine din resursele proprii ale comunităților religioase. În funcție de vechime, studii, grad profesional și numărul credincioșilor, veniturile pot varia considerabil de la o parohie la alta.
În 2026, bugetul alocat salarizării personalului cultelor religioase se ridică la aproximativ 2,62 miliarde de lei, pentru 46.381 de beneficiari. Raportată la numărul acestora, suma reprezintă o medie de aproximativ 4.703 lei lunar pentru fiecare persoană, fără ca aceasta să reflecte salariul efectiv al unui preot.
Cum este plătit un preot în România
Sistemul de remunerare are două componente principale:
-
Sprijinul acordat de stat, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru personalul cultelor religioase recunoscute.
-
Veniturile parohiei, provenite din contribuțiile credincioșilor, donații și alte activități specifice.
În condițiile actuale, statul asigură 65% din salariul de bază al unui cadru didactic din învățământul preuniversitar de stat, cu studii, grad profesional și vechime comparabile. Pentru parohiile cu resurse financiare reduse, procentul poate ajunge la 80%.
Prin urmare, nivelul sprijinului bugetar este influențat de evoluția salariilor din educație. Înghețarea acestora se reflectă și asupra sumelor acordate personalului clerical.
Ce buget alocă statul în 2026
Potrivit datelor bugetare prezentate pentru anul 2026, finanțarea personalului de cult are următoarele dimensiuni:
-
46.381 de beneficiari, preoți și alți angajați ai cultelor;
-
2,62 miliarde de lei, bugetul total destinat salarizării;
-
4.703 lei lunar, media rezultată prin raportarea bugetului la numărul beneficiarilor.
Această medie nu reprezintă salariul net sau brut al unui preot. În calcul intră categorii profesionale diferite, inclusiv personalul administrativ și funcțiile de conducere din structurile religioase.
Cât câștigă Patriarhul și ceilalți ierarhi
Pentru conducerea bisericească există un sistem distinct de remunerare.
-
Patriarhul României beneficiază de o indemnizație asimilată celei a președintelui Senatului sau Camerei Deputaților.
-
Mitropoliții și arhiepiscopii au indemnizații echivalente cu cele ale miniștrilor.
-
Alte funcții de conducere din administrația bisericească beneficiază de un sprijin raportat la salariul integral de bază al unui cadru didactic.
Din ce provin veniturile suplimentare ale preoților
O componentă importantă a veniturilor este asigurată de parohie. Resursele financiare provin din contribuțiile enoriașilor, donații și activitățile desfășurate în cadrul comunității religioase.
Printre principalele surse se numără:
-
contribuțiile anuale ale credincioșilor;
-
sumele oferite cu ocazia botezurilor, cununiilor și înmormântărilor;
-
contribuțiile pentru parastase și sfeștanii;
-
vânzarea lumânărilor și a obiectelor bisericești;
-
donațiile și sponsorizările.
Aceste venituri nu sunt destinate exclusiv remunerării preotului. Din bugetul parohiei sunt acoperite și cheltuielile de întreținere a lăcașului de cult, utilitățile, reparațiile și activitățile sociale.
Astfel, situația financiară a unei parohii urbane, cu un număr mare de credincioși, poate fi diferită de cea a unei comunități rurale afectate de depopulare.
Există taxe obligatorii pentru botezuri și înmormântări?
Potrivit poziției oficiale a Bisericii Ortodoxe Române, contribuțiile oferite pentru serviciile religioase au caracter benevol. Sfântul Sinod a precizat, în 2017, că sumele oferite cu ocazia Sfintelor Taine și ierurgiilor reprezintă contribuții voluntare.
De asemenea, Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, a subliniat că nu există o taxă oficială care să poată fi solicitată în mod constrângător pentru oficierea unei înmormântări. Credincioșii care întâmpină asemenea situații pot sesiza autoritatea bisericească de care aparține preotul.
Unele eparhii au stabilit plafoane orientative pentru contribuții. Arhiepiscopia Craiovei a stabilit, în 2023, următoarele limite:
-
500 de lei pentru botez;
-
600 de lei pentru cununie;
-
500 de lei pentru înmormântare, inclusiv slujbele până la 40 de zile.
Totodată, a fost interzisă condiționarea înmormântării de plata unei contribuții, cu atenție specială pentru familiile aflate în dificultate financiară.
Ce salarii ar putea primi preoții prin noua lege a salarizării
Proiectul noii legi a salarizării, prezentat în 2026 de Ministerul Muncii, propune o grilă distinctă pentru personalul clerical. Calculul pornește de la o valoare de referință de 4.100 de lei, care este multiplicată cu un coeficient corespunzător funcției, studiilor și gradului profesional.
Potrivit grilei propuse, salariile brute pentru gradația zero ar urma să fie:
| Funcție | Salariu brut propus |
|---|---|
| Preot debutant, studii medii | 5.822 lei |
| Preot definitiv, studii medii | 5.986 lei |
| Preot gradul I, studii medii | 6.068 lei |
| Preot debutant, studii superioare | 6.068 lei |
| Preot definitiv, studii superioare | 6.314 lei |
| Preot gradul II, studii superioare | 6.396 lei |
| Preot gradul I, studii superioare | 6.560 lei |
Valorile ar crește în funcție de vechimea în muncă și gradația corespunzătoare.
Proiectul nu a fost însă adoptat. Ministrul Muncii, Florin Manole, a indicat că noua lege ar putea fi introdusă cel mai devreme la începutul anului 2027.
Până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, remunerarea personalului clerical rămâne guvernată de mecanismul actual, bazat pe sprijinul acordat de stat și resursele financiare ale parohiilor.









