Social

Reforma administrativă pregătită de PSD ar putea schimba radical harta României

România ar putea trece prin cea mai amplă reorganizare administrativ-teritorială din ultimii aproape 60 de ani. PSD pregătește un proiect care vizează comasarea comunelor cu populație redusă, retrogradarea orașelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori și chiar redesenarea granițelor județelor. Potrivit estimărilor prezentate de Antena 3 CNN, aproximativ 146 de orașe și două municipii ar putea pierde statutul actual. Proiectul ar trebui definitivat până la alegerile locale din 2028.

O reformă administrativă de amploare ar putea schimba semnificativ structura localităților din România. Partidul Social Democrat lucrează la un proiect de reorganizare teritorială care depășește ideea inițială a comasării comunelor foarte mici și include modificări importante privind statutul orașelor și organizarea județelor.

Europarlamentarul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău și coordonatorul grupului de lucru constituit în partid pentru această reformă, a prezentat principalele direcții ale proiectului. Printre propuneri se numără unirea comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori, astfel încât noile unități administrative să depășească, în principiu, pragul de 3.000 de locuitori.

O altă măsură importantă vizează orașele care nu ating pragul de 10.000 de locuitori. Acestea ar putea reveni la statutul de comună, în funcție de mai multe criterii administrative și demografice.

Aproape 55% dintre orașele României ar putea pierde statutul actual

Una dintre cele mai importante componente ale reformei este reevaluarea statutului localităților urbane. Potrivit datelor prezentate de Dragoș Benea, peste 55% dintre orașele din România au mai puțin de 10.000 de locuitori.

Conform calculelor prezentate de Antena 3 CNN, aproximativ 146 de orașe și două municipii s-ar putea încadra în categoria localităților care ar urma să fie retrogradate la statutul de comună.

Europarlamentarul PSD susține că actuala clasificare administrativă nu mai reflectă întotdeauna realitatea demografică și economică a localităților.

„În ceea ce privește orașele, acestea trebuie să revină la rangul pe care îl justifică prin ceea ce oferă. Nu poți să ai cifra de comună, dar organigramă de oraș”, a explicat Dragoș Benea.

Acesta a precizat că populația nu va reprezenta singurul criteriu de evaluare. Vor fi analizate și evoluția demografică, poziționarea geografică, infrastructura și capacitatea localităților de a furniza servicii publice.

În anumite situații, inclusiv orașele mici ar putea fi unite cu localități învecinate, pentru a forma centre urbane mai puternice.

Comunele sub 1.500 de locuitori, vizate de comasare

Planul social-democraților prevede și reorganizarea comunelor cu populație foarte redusă.

Dragoș Benea consideră că unirea localităților trebuie realizată astfel încât să rezulte comunități suficient de mari pentru a putea susține servicii publice și proiecte de investiții.

Acesta a atras atenția că simpla alipire a două sau trei comune nu rezolvă problemele dacă populația rezultată rămâne prea mică.

„Ar trebui să se comaseze localități care, împreună, să depășească cifra de 3.000 de locuitori. Adică să nu comasăm două comune de câte 800 de locuitori și să ajungem la o localitate de 1.600 de locuitori”, a declarat coordonatorul grupului de lucru al PSD.

În opinia sa, localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori întâmpină dificultăți majore în dezvoltarea infrastructurii și în atragerea investițiilor.

Procesul de comasare voluntară ar urma să fie demarat prin Ministerul Dezvoltării, însă calendarul și forma finală a măsurilor nu au fost încă stabilite.

De ce vrea PSD reorganizarea până în 2028

Potrivit lui Dragoș Benea, există două termene importante care pun presiune asupra procesului de reformă.

Primul este reprezentat de alegerile locale din 2028. PSD urmărește ca reorganizarea să fie clarificată și validată înaintea scrutinului, astfel încât viitoarele administrații locale să funcționeze în noua structură.

Al doilea factor este legat de viitorul buget european pentru perioada 2028-2034 și de accesul la fondurile destinate investițiilor.

Social-democratul susține că localitățile trebuie să aibă o capacitate administrativă mai bună pentru a putea pregăti proiecte și pentru a atrage finanțări europene sau bani de la bugetul național.

În argumentația sa, Benea a invocat și schimbările de priorități la nivel european, unde investițiile în inovare, tehnologie și apărare capătă o importanță tot mai mare.

„Banii europeni și banii publici pentru investiții din fondurile de coeziune devin tot mai scumpi și tot mai greu de accesat”, a afirmat acesta.

Europarlamentarul consideră că proiectele de infrastructură, alimentare cu apă și gaze trebuie fundamentate pe studii de fezabilitate solide, în care numărul locuitorilor și tendințele demografice au un rol important.

Se pregătește și redesenarea județelor. România ar putea rămâne cu 17-20 de unități administrative

Cea mai amplă componentă a propunerii vizează însăși organizarea județelor. Dragoș Benea a afirmat că reforma nu ar trebui să se limiteze la comune și orașe, ci trebuie să includă și o dezbatere privind structura administrativă de la nivel județean.

Acesta a propus ca organizarea actuală a curților de apel să reprezinte un posibil punct de plecare pentru discuțiile privind viitoarele județe.

Benea a precizat că nu există încă o variantă definitivă și că numărul județelor trebuie stabilit în urma unor analize și consultări.

„Pot rămâne 20, 17 sau 18 județe. Acest lucru trebuie stabilit în urma unor discuții bazate pe cifre și pe criterii, așa cum am propus încă din primul moment”, a declarat europarlamentarul.

El a oferit și exemplul Maramureșului istoric, despre care consideră că ar putea deveni o viitoare unitate administrativă distinctă, dacă această variantă va fi susținută de comunitățile locale.

În opinia sa, actuala organizare administrativ-teritorială, stabilită în 1968, nu mai corespunde în totalitate realităților economice, demografice și tehnologice din prezent.

De ce este considerată necesară o reformă după aproape 60 de ani

Organizarea administrativă actuală a României datează din 1968, iar discuțiile despre modificarea ei au fost reluate în mai multe rânduri, fără să se concretizeze într-o reformă de amploare.

Dragoș Benea susține că dezvoltarea infrastructurii rutiere, digitalizarea și schimbările demografice permit astăzi o reorganizare care în trecut ar fi fost mult mai dificil de realizat.

Acesta a criticat blocajele politice și administrative care au împiedicat până acum o dezbatere serioasă privind reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale.

Potrivit europarlamentarului, reforma ar trebui să urmărească în primul rând îmbunătățirea serviciilor publice, investiții mai consistente în educație, sănătate, iluminat public și infrastructură.

Totuși, propunerile PSD se află în etapa de pregătire, iar forma finală va depinde de deciziile Guvernului, de cadrul legislativ și de consultările cu autoritățile locale.

Dacă proiectul va fi adoptat în forma avansată de social-democrați, România ar putea avea o hartă administrativă semnificativ diferită înaintea alegerilor locale din 2028.

Deocamdată, nu există o decizie oficială prin care cele 146 de orașe și cele două municipii să fie transformate în comune. Cifrele reprezintă estimări asociate criteriilor discutate în cadrul proiectului de reorganizare.

SURSE:

Merită citite

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button