Reactorul 1 de la Cernavodă a revenit în rețea
România a început să producă din nou energie nucleară, după o perioadă de aproape trei luni în care ambele unități ale centralei de la Cernavodă au fost oprite. Reactorul 1 a fost reconectat la Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie 2026, iar primele cantități de electricitate au început să fie livrate în rețea. Repornirea se face gradual, urmând ca unitatea să ajungă la puterea normală de funcționare după parcurgerea etapelor tehnice.
Peste 40 MW, livrați în primele ore de funcționare
Datele Transelectrica indicau, vineri, la ora 16:27, o producție de aproximativ 42 MW din surse nucleare. Cantitatea reprezenta circa 0,74% din producția națională de electricitate înregistrată în acel moment, de 5.651 MW.
Reactorul 1 nu funcționează încă la capacitate nominală. Puterea este crescută treptat, conform procedurilor de repornire, iar atingerea regimului normal era estimată pentru sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 19:00.
În condiții obișnuite, Unitatea 1 poate furniza aproximativ 700 MW. Revenirea completă a reactorului ar aduce, astfel, o contribuție importantă la producția de electricitate a României.
Debitul redus al Dunării a dus la oprirea ambelor reactoare
Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie 2026, după ce debitul Dunării a coborât până la un nivel care nu mai permitea asigurarea condițiilor necesare pentru răcirea instalațiilor. Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost oprită și Unitatea 2.
Centrala de la Cernavodă utilizează apa Dunării în procesul de răcire, iar perioadele de secetă și debitele foarte scăzute pot influența condițiile de exploatare în siguranță.
Problemele au continuat și în toamnă. Potrivit datelor prezentate în materialul inițial, la 4 noiembrie, debitul Dunării la intrarea în România, în zona Baziaș, era de aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, comparativ cu media multianuală pentru luna noiembrie, de circa 4.700 de metri cubi pe secundă.
Nuclearelectrica a anunțat că au fost întrunite condițiile minime necesare pentru reluarea în siguranță a activității Unității 1, iar procedurile de reconectare au început miercuri, 4 noiembrie.
Unitatea 2 rămâne oprită. Repornirea depinde de nivelul Dunării
Revenirea primului reactor nu înseamnă că întreaga centrală funcționează din nou. Unitatea 2 este în continuare oprită, iar repornirea sa depinde de evoluția debitului Dunării și de asigurarea unui volum suficient de apă pentru răcirea ambelor reactoare.
Nuclearelectrica a explicat că funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor cantități importante de apă, ceea ce influențează nivelul disponibil în bazinul de aspirație al centralei.
Compania va putea relua procedurile pentru Unitatea 2 atunci când condițiile hidrologice vor permite funcționarea simultană a celor două reactoare în parametri de siguranță. Deocamdată, nu a fost indicată o dată certă pentru reconectarea acesteia.
De ce contează revenirea energiei nucleare
Cele două reactoare de la Cernavodă au împreună o capacitate instalată de aproximativ 1.400 MW și asigură, în condiții normale, o parte importantă din producția de electricitate a României, estimată la aproximativ 20%.
Energia nucleară are un rol important în echilibrarea sistemului energetic, deoarece poate furniza electricitate în mod constant, fără să depindă direct de intensitatea vântului sau de radiația solară. Totuși, funcționarea centralei rămâne condiționată de existența resurselor de apă necesare răcirii.
În perioada în care ambele unități au fost indisponibile, consumul de electricitate a trebuit acoperit prin contribuția celorlalte capacități de producție și, în funcție de situația din piață, prin importuri.
La momentul la care producția nucleară ajunsese la 42 MW, principalele surse de electricitate erau hidroenergia, cu 1.741 MW, hidrocarburile, cu 1.549 MW, și energia eoliană, cu 840 MW.
Creșterea treptată a producției Unității 1 va aduce un sprijin suplimentar sistemului energetic, mai ales în perspectiva sezonului rece. Revenirea ambelor reactoare ar depinde însă de îmbunătățirea condițiilor hidrologice de pe Dunăre.
Surse:
