Presa apropiată regimului iranian publică o „LISTĂ A RĂZBUNĂRII” cu lideri occidentali. Trump, Starmer și Macron, printre numele vizate

Tensiunile dintre Iran și Occident ating un nou nivel, după ce un ziar apropiat autorităților de la Teheran a publicat o controversată „listă a răzbunării”, în care apar 13 lideri occidentali. Printre cei incluși se numără premierul britanic Keir Starmer, președintele american Donald Trump și liderul Franței, Emmanuel Macron, într-un material care a stârnit reacții și îngrijorări la nivel internațional.

Publicația Hamshahri, deținută de Primăria Teheranului și considerată apropiată cercurilor conservatoare și Gardienilor Revoluției, a ilustrat cei 13 lideri îmbrăcați în salopete portocalii de deținuți, sugerând că aceștia ar trebui să răspundă pentru moartea fostului lider suprem iranian, Ali Khamenei.

Imaginea a atras atenția în mod special prin faptul că fotografiile lui Donald Trump și ale premierului israelian Benjamin Netanyahu sunt prezentate cu ținte de lunetist suprapuse pe frunte, un detaliu care a amplificat controversele și a generat numeroase comentarii în presa internațională.

Publicarea materialului vine la scurt timp după primul mesaj public atribuit lui Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem și succesorul acestuia la conducerea Iranului. Mesajul a fost difuzat la doar două zile după încheierea funeraliilor lui Ali Khamenei, alimentând speculațiile privind direcția pe care noua conducere de la Teheran o va adopta în relația cu statele occidentale.

Deși „lista răzbunării” nu este prezentată ca o poziție oficială a guvernului iranian, faptul că a apărut într-o publicație apropiată regimului a atras atenția observatorilor internaționali și a ridicat semne de întrebare privind mesajele transmise în actualul context geopolitic.

Până în acest moment, autoritățile din Statele Unite, Marea Britanie și Franța nu au anunțat reacții oficiale cu privire la apariția listei. Cu toate acestea, episodul reflectă nivelul ridicat al tensiunilor dintre Iran și Occident și demonstrează că discursul public din regiune rămâne unul extrem de sensibil, într-o perioadă în care orice gest sau declarație poate avea ecouri la nivel internațional.

sursa: Mediafax