Iranul fierbe după prăbușirea monedei: proteste în marile orașe, guvernatorul băncii centrale demisionează. Apar și scandări pro-monarhie
Iranul se confruntă cu noi tensiuni sociale, după ce prăbușirea rialului pe piața liberă a declanșat proteste, greve comerciale și închideri de magazine, în special în Teheran. Criza valutară a avut și un efect politic imediat: guvernatorul băncii centrale, Mohammad Reza Farzin, și-a anunțat demisia, potrivit presei de stat iraniene.
CITEȘTE ȘI: Idealuri uitate: cum ar fi fost România cu lideri adevărați?
Magazine închise și proteste în jurul bazarului
Potrivit relatărilor Reuters și Associated Press, luni au fost semnalate întreruperi de activitate în zone comerciale-cheie, inclusiv în apropierea celebrului bazar din Teheran. Imagini distribuite pe rețelele sociale arată comercianți care și-au tras obloanele și grupuri de oameni adunați în stradă, nemulțumiți de explozia prețurilor și de deprecierea accelerată a monedei naționale.
Manifestații similare au fost raportate și în alte orașe, pe fondul creșterii costului vieții și al accesului tot mai dificil la valută.
Demisie la vârful băncii centrale
Criza a forțat o reacție rapidă la nivel guvernamental. Mohammad Reza Farzin, guvernatorul Băncii Centrale a Iranului, și-a înaintat demisia, decizia fiind prezentată ca un răspuns direct la instabilitatea pieței valutare și la presiunea socială tot mai mare. Demisia trebuie însă validată de președintele Masoud Pezeshkian.
Reuters notează că Abdolnaser Hemmati, fost ministru al economiei, este vehiculat ca posibil înlocuitor, într-un moment în care autoritățile încearcă să recâștige controlul asupra cursului de schimb și așteptărilor din piață.
Rialul, barometrul nemulțumirii
Deprecierea rialului a devenit un simbol al neîncrederii în economie. Sancțiunile internaționale, accesul limitat la valută și migrarea masivă către piața neoficială au amplificat volatilitatea, care se reflectă direct în prețurile la alimente, chirii și servicii de bază.
În unele zone, forțele de ordine au intervenit pentru dispersarea protestatarilor, fiind raportată inclusiv folosirea gazelor lacrimogene.
Monarhiștii încearcă să capitalizeze protestele
Pe rețelele sociale circulă numeroase clipuri și mesaje care încearcă să prezinte manifestațiile drept o mobilizare pro-revenirea monarhiei și a fostului regim al șahului. Deși au existat scandări izolate cu tentă monarhistă, amploarea reală a acestui curent rămâne greu de verificat.
Analiștii citați de presa internațională subliniază că protestele sunt alimentate în primul rând de nemulțumiri economice, nu de o agendă politică coerentă.
Ce urmează
Pentru autorități, riscul major este extinderea grevelor comerciale și transformarea blocajelor economice într-un mesaj politic cu impact național. În zilele următoare, atenția se va concentra asupra:
continuității protestelor;
reacției aparatului de securitate;
capacității guvernului de a opri spirala curs–inflație.
CITEȘTE ȘI: Zidul căzut și noua sa umbră: Rusia, 1991 și pericolul reînvierii imperiale
Într-o economie afectată de sancțiuni și șocuri geopolitice, pentru mulți iranieni miza rămâne una imediată: supraviețuirea într-un context în care moneda națională își pierde valoarea de la o zi la alta.
