Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis vineri o motivare dură privind noul proiect de lege referitor la pensiile de serviciu ale magistraților, afirmând că actul normativ „încalcă brutal independența justiției” și „elimină de facto pensia de serviciu”, potrivit informațiilor publicate de mediafax.

CITEȘTE ȘI: Claudiu Manda și controversele privind CV-ul: de ce nu își asumă responsabilitatea, precum Ionuț Moșteanu?

Președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a convocat Secțiile Unite ale instanței supreme pentru a analiza necesitatea sesizării Curții Constituționale. Decizia a fost votată în unanimitate de cei 102 judecători prezenți. Este a doua oară când ICCJ trimite legea la CCR, după ce prima versiune a fost respinsă din motive extrinseci.

Judecătorii au constatat multiple încălcări ale Constituției. Documentul arată că proiectul de lege discriminează magistrații în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu, afectând totodată independența justiției și standardele internaționale stabilite de CJUE și CEDO. De asemenea, ICCJ acuză folosirea unor termeni vagi, ambigui și lipsa unor norme clare, ceea ce contravine principiului previzibilității legii.

Critici privind urgența invocată de Guvern

Judecătorii susțin că executivul nu a justificat urgența prin care a promovat legea. Invocarea Jalonului 215 din PNRR este considerată „scoasă din context” și „contrafactuală”, iar Guvernul nu ar fi prezentat date privind impactul economic imediat care să justifice procedura accelerată.

Impact grav asupra statutului magistraților

ÎCCJ notează că legea modifică abrupt condițiile de pensionare. Aproximativ 66% dintre magistrați ar urma să fie afectați de creșteri bruște ale vârstei de pensionare la 60–65 de ani. Aceste schimbări, arată documentul, subminează securitatea raporturilor juridice și statutul constituțional al judecătorilor și procurorilor.

Argumentul discriminării

Cel mai puternic reproș formulat privește diferențele de tratament între magistrați și alte categorii profesionale cu pensii speciale. ICCJ subliniază că doar în cazul magistraților se aplică o plafonare la 70% din venitul net, în timp ce alte categorii beneficiază de 80% sau mai mult. De asemenea, baza de calcul este „mult inferioară” față de standardul de 65% aplicat în rest.

În plus, efortul bugetar pentru pensiile magistraților este considerat „nesemnificativ” în raport cu costurile totale ale pensiilor speciale, ceea ce face diferențierea cu atât mai nejustificată.

Sesizarea CCR, pas decisiv

ICCJ va înainta Curții Constituționale o nouă sesizare, considerând că legea încalcă mai multe articole din Constituție, printre care: art. 1 alin. 3 și 5, art. 16 alin. 1, art. 124 alin. 3, art. 147 alin. 4 și art. 148 alin. 2 și 4.

CITEȘTE ȘI: Rețeta favorurilor financiare ale managerilor de Opere și Filarmonici și rețelele de putere din cultura românească. Florin Estefan: ce se ascunde în spatele cortinei – Partea a VIII-a

Anterior, CCR a declarat proiectul neconstituțional din motive de formă. Noua sesizare vizează însă fondul legii, fiind prezentate argumente detaliate care contestă compatibilitatea actului normativ cu statul de drept.

Sursa: Mediafax