Tensiunile dintre Rusia și Occident s-au amplificat după întâlnirea de cinci ore dintre Vladimir Putin și emisarii administrației americane, discuție care nu a produs niciun progres concret. Liderii europeni acuză Kremlinul că mimează interesul pentru o soluție diplomatică, în timp ce statele NATO intensifică sprijinul militar pentru Ucraina.

CITEȘTE ȘI:  Anchetă jurnalistică: planșeul Unirii, un caz de fraudă, incompetență sau ambele? Rolul lui Daniel Băluță, primar sector 4, sub lupă – partea I

Potrivit declarațiilor citate de Mediafax și detaliate în analiza disponibilă [aici – link în sursă], șefa diplomației britanice, Yvette Cooper, a afirmat că Vladimir Putin trebuie „să renunțe la bravade și violență” și să se implice într-un proces real de negociere care să ducă la o pace durabilă. La Kiev, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a transmis un mesaj similar, cerându-i liderului rus „să nu mai piardă timpul lumii”.

Aceste reacții vin în contextul în care, cu o zi înainte, Putin acuzase statele europene că sabotează planul de pace promovat de Washington și lansase avertismente privind disponibilitatea Rusiei de a intra într-un conflict direct cu Europa, dacă va fi provocată.

Discuții fără rezultate și neclarități în privința planului american

Administrația Trump, care a redus sprijinul militar direct pentru Ucraina, se concentrează în prezent pe o negociere diplomatică. La Moscova, Putin s-a întâlnit cu emisarul american Steve Witkoff și cu Jared Kushner, însă discuțiile rămân strict confidențiale.

Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat că „nu s-a găsit încă un compromis”, în special privind cele patru regiuni ucrainene ocupate de Rusia și revendicate de aceasta. Kievul, însă, nu acceptă nicio concesie teritorială.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat că nu este corect să se afirme că Putin ar fi respins planul american, subliniind că negocierile trebuie să rămână discrete pentru a avea succes.

Europa își pierde răbdarea și crește sprijinul militar

Miniștrii de Externe ai statelor membre NATO, reuniți la Bruxelles, au transmis mesaje ferme.

Margus Tsahkna, ministrul estonian de Externe, a declarat că Vladimir Putin „acționează tot mai agresiv” și că nu există niciun semn real de deschidere spre pace. Și Finlanda a reiterat aceeași poziție, Elina Valtonen subliniind că „prima măsură credibilă ar fi un armistițiu total”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că sprijinul militar pentru Ucraina va continua, pentru ca aceasta „să se afle în cea mai bună poziție posibilă atât timp cât negocierile sunt în desfășurare”.

CITEȘTE ȘI:  1 decembrie: bătăile inimii românești – de la vis la destin, sub aripa unirii

În plus, Canada, Germania, Polonia și Țările de Jos au confirmat noi contribuții de sute de milioane de dolari pentru achiziția de armament american destinat Ucrainei, prin mecanismul „Prioritized Ukraine Requirements List”.