Zelenski vrea o discuție directă cu Trump pentru a clarifica divergențele din planul american de pace
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat la Paris că problema teritorială rămâne „cea mai dificilă” în cadrul negocierilor privind un posibil plan de pace cu Rusia şi a anunţat că dorește o discuție directă cu liderul american Donald Trump pentru a clarifica punctele sensibile ale propunerii formulate de Washington. Declaraţiile au venit în contextul în care o delegaţie ucraineană şi una americană au negociat zilele trecute, la Miami, modificarea planului în 28 de puncte avansat de SUA, considerat insuficient de Kiev şi de aliaţii europeni.
Potrivit lui Zelenski, delegaţiile au petrecut peste șase ore discutând exclusiv chestiunea teritorială, după ce varianta iniţială a Washingtonului includea cererea Rusiei ca Ucraina să cedeze zone din Donbas neocupate în prezent de armata rusă — o concesie calificată de Kiev drept inacceptabilă.
Pe lângă subiectul frontierelor, alte două divergenţe majore vizează garanţiile de securitate pe care Occidentul ar urma să le ofere Ucrainei şi schema de finanţare a reconstrucţiei postbelice. Zelenski a subliniat că un acord european asupra acestor teme este esenţial, criticând ideea ca SUA să beneficieze de profituri din utilizarea activelor ruseşti îngheţate în Occident.
Liderul ucrainean a mai precizat că planul a fost deja îmbunătăţit în urma rundei de discuţii americano-ucrainene şi va fi prezentat marţi la Moscova de emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff. Zelenski a adăugat însă că doreşte o discuţie personală cu preşedintele SUA pentru a clarifica punctele rămase în dezacord.
Negociatorul-şef al Kievului, Rustem Umerov, a confirmat că s-au făcut „progrese semnificative”, deşi anumite capitole necesită încă ajustări.
La Paris, Zelenski şi preşedintele francez Emmanuel Macron au discutat prin videoconferinţă cu mai mulţi lideri occidentali, inclusiv cu reprezentanţi ai Germaniei, Italiei, Regatului Unit, NATO şi ai instituţiilor europene. Macron a subliniat că niciun plan nu poate fi finalizat fără participarea directă a Ucrainei şi a statelor europene, insistând că discuţiile sunt încă „într-o etapă preliminară”.
Versiunea americană a planului propunea, printre altele, limitarea efectivelor armatei ucrainene la 600.000 de militari, excluderea aderării la NATO, demilitarizarea unei părţi din Donbas şi folosirea a circa 100 de miliarde de euro din activele ruseşti îngheţate pentru reconstrucţie — cu condiţia unei contribuţii europene similare.
Replica Kievului şi a ţărilor europene ridică nivelul efectivelor la 800.000 de militari, solicită desfăşurarea unui contingent străin în Ucraina, eliminarea restricţiei privind aderarea la NATO şi menţinerea activelor ruseşti îngheţate până când Moscova va plăti integral despăgubirile de război.
Surse:
