În timp ce Europa se luptă cu „Supraturismul”, România înregistrează cel mai slab sezon post-pandemic

România se confruntă cu cel mai slab sezon turistic de după pandemie, în vara lui 2025, în timp ce mari orașe europene, precum cele din Spania și Italia, iau măsuri drastice pentru a gestiona „supraturismul” și consecințele sale, inclusiv creșterea prețurilor la chirii și suprasolicitarea infrastructurii.

O analiză transfrontalieră realizată de HotNews.ro  în colaborare cu jurnaliști din Spania, Cehia, Bulgaria, Grecia, Franța și Italia, arată că problema majoră a României nu este aglomerația excesivă, ci, dimpotrivă, prea puțini turiști, prețuri prea mari și o infrastructură deficitară.

Brașov și Sighișoara: Scădere pe fondul agitației economice

Deși Brașovul rămâne un pol de atracție cu centrul său supraaglomerat în weekenduri și cu o extindere a turismului până la 7 km de centru (zona Lacul Noua), mai mulți operatori locali resimt o scădere a activității.

„Simțim o panică în rândul oamenilor,” a povestit directoarea unui mic boutique-hotel din zona Poarta Șchei. Aceasta a observat o scădere rapidă a vânzărilor la magazinul de bijuterii de la parter, pe care îl consideră un „mic barometru al stării din societate”.

• Impactul stirilor economice: Vânzările la bijuterii au scăzut imediat după ce au apărut discuțiile despre reducerile de taxe și pachetele de măsuri fiscale din august 2025.
• Creșterea prețurilor: Mihai Cristolovean, directorul unei pensiuni agroturistice din Râșnov, a estimat că volumul cererii a scăzut cu aproximativ 20% în zonă, din cauza prețurilor care au crescut cu peste 100% în ultimii ani. O casă închiriată cu 600 de lei acum 5-6 ani, costă acum circa 1.500 de lei.
• Vremea capricioasă: În Sighișoara, deși au venit mai mulți spanioli, polonezi și italieni, proprietarii de case au observat o scădere a gradului de ocupare. Se găseau locuri de cazare chiar și în timpul festivalurilor, fenomen nemaivăzut în anii precedenți. Vremea capricioasă (ploi în mai și caniculă rapidă în iunie) este considerată un factor-cheie, alături de scumpirea produselor (o bere ajunge la 12-14 lei, iar o masă sub 40 de lei este greu de găsit).

Contrastul european: „Cataclismul urban” și taxa de acces

În timp ce România încearcă să atragă turiști, alte state europene se luptă să-i limiteze:

• Spania și „cataclismul urban”: În zone precum Malaga, supraturismul a generat un „cataclism urban”, potrivit lui Kike España (Uniunea Chiriașilor), din cauza conversiei a mii de locuințe în chirii Airbnb. Aceasta a dus la creșterea dramatică a prețurilor, forțând localnicii să părăsească orașul.
• Italia și taxa pe turism: În Italia, unde supraturismul a devenit o chestiune politică, Veneția a testat introducerea unei taxe de acces de 5 euro în weekenduri, deși măsura a fost catalogată drept una simbolică și lipsită de consecințe. Roma și Florența se confruntă, de asemenea, cu o criză a locuințelor accentuată de fluxurile turistice masive (Roma a înregistrat aproape 50 de milioane de „prezențe” turistice în 2023).
• Cehia și limitarea turismului „Bețiv”: Praga nu se luptă cu supraturismul per se, ci încearcă să schimbe profilul vizitatorilor, dorind să scape de imaginea turistului tânăr care vine doar pentru a se îmbăta. La Český Krumlov se ia în considerare introducerea unei taxe de intrare în centrul orașului.
• Franța și regulile Airbnb: Franța a adoptat o nouă lege care reduce avantajele fiscale pentru proprietarii ce închiriază pe termen scurt, o mișcare menită să atenueze criza locuințelor cauzată de „airbnbisation”. Siturile naturale au introdus și un plafon maxim de vizitatori pe zi.

Concluzia generală a reportajului este că România este departe de a se confrunta cu supraturismul european. În loc să-i respingă, autoritățile ar trebui să învețe cum să păstreze vizitatorii, atacând problemele reale: prețurile mari și infrastructura care îi descurajează.