România ar putea rata ținta de deficit, în ciuda măsurilor de austeritate
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a exprimat marți îndoieli serioase cu privire la capacitatea României de a atinge ținta de deficit bugetar de 7%, în ciuda măsurilor de austeritate anunțate de premierul Ilie Bolojan.
Într-o conferință de presă, Isărescu a subliniat că reducerea cheltuielilor este un proces mult mai dificil decât majorarea taxelor și impozitelor, deoarece implică modificarea unui număr mare de legi și depășirea unor obstacole birocratice.
„Nu sunt sigur că o să ne încadrăm în ținta de 7%,” a declarat Isărescu, adăugând că, deși o tendință de reducere a deficitului este un semnal pozitiv, ea nu este suficientă. El a subliniat că implementarea măsurilor de austeritate nu va fi ușoară și a catalogat-o drept un proces complex, care necesită „schimbări de legi.”
Situația economică actuală și riscurile viitoare
Potrivit datelor BNR, execuția bugetară pe primul semestru din 2025 a înregistrat un deficit de 69,8 miliarde de lei (3,7% din PIB), o valoare superioară celei din perioada similară a anului trecut (3,6% din PIB).
Deși România nu se află în recesiune, Isărescu a avertizat că acest risc există, iar credibilitatea țării depinde de continuarea programului de consolidare fiscală. Riscurile principale sunt legate de factori externi, având în vedere dependența industriei românești de situația economică din Europa, și de o reducere masivă a consumului intern.
Raportul BNR arată că, pe termen mediu, o temperare a cererii interne ar putea duce la o dinamică modestă a importurilor, contribuind la corectarea deficitului de cont curent. Cu toate acestea, BNR avertizează că, în lipsa unor reforme structurale complementare, presiunile asupra poziției externe s-ar putea reintensifica rapid, fie din cauza unei reveniri a cererii interne, fie din cauza unor șocuri externe negative.
Contribuția exportului net la PIB ar putea redeveni pozitivă în 2026, dacă se înregistrează o redresare a cererii externe. Cu toate acestea, fără reforme profunde, stabilitatea economică rămâne vulnerabilă.
