Dejucarea unei tentative de lovitură de stat în Armenia
Forțele de ordine armene au dejucat o tentativă de lovitură de stat, implicând un oficial religios și opozant, în contextul deteriorării relațiilor dintre guvern și Biserica Apostolică Armeană. Anunțul a fost făcut miercuri de premierul armean Nikol Pașinian, potrivit AFP.
„Agenți ai forțelor de ordine au dejucat un plan sinistru la scară mare al ‘clerului criminal oligarhic’ de destabilizare a Republicii Armenia și preluarea puterii,” a declarat Pașinian pe Telegram.
Potrivit Comitetului armean de Anchetă, arhiepiscopul și opozantul Bagrat Galstanian, liderul mișcării de opoziție „Lupta Sacră”, este implicat în această presupusă tentativă de preluare a puterii. Galstanian a mobilizat în 2024 manifestații ample care cereau demisia lui Pașinian, acuzându-l de cedarea de teritorii Azerbaidjanului și de gestionarea deficitară a relațiilor cu Baku, în special după pierderea Karabahului în urma ofensivei fulger a Azerbaidjanului din 2023.
Comitetul de Anchetă a declarat că Galstanian „cu acordul prealabil al mai multor membri ai mișcării, a dobândit mijloacele și instrumentele necesare pentru a comite acte teroriste și a prelua puterea.” În prezent, „percheziții sunt în curs de desfășurare la domiciliile arhiepiscopului Bagrat și ale a aproximativ 30 dintre asociații săi.”
Un apropiat al arhiepiscopului, deputatul Garnik Danielyan, a calificat aceste acțiuni drept „ale unui regim dictatorial” și a numit acuzațiile împotriva clericului ca fiind fabricate.
Contextul tensionat dintre guvern și Biserică
Incidentul survine pe fondul unei tensiuni accentuate între guvernul lui Pașinian și Biserica Apostolică Armeană. La începutul acestei luni, Pașinian a lansat o provocare fără precedent la adresa lui Garegin al II-lea, îndemnându-i pe credincioși să-l înlăture din funcție. El a susținut că Catholicosul are un copil implicat într-o dispută aprinsă care a stârnit o opoziție acerbă, critici și solicitări de excomunicare a lui Pașinian.
Armenia este prima națiune care a adoptat creștinismul ca religie de stat, tradițional în anul 301. Biserica Apostolică Armeană, fondată conform tradiției de apostolii Iuda și Bartolomeu, se bucură de un statut constituțional special și exercită o influență considerabilă în societatea armeană, peste 93% dintre creștinii armeni aparținând acestei forme de ortodoxie necalcedoniană. Pierderea controlului asupra Karabahului și negocierile cu Azerbaidjanul au divizat profund societatea armeană, punând presiune pe relația dintre puterea seculară și cea religioasă.
