Majorări ale indemnizațiilor cu peste 1.000% în plină criză bugetară
Într-un moment în care Guvernul român solicită populației sacrificii prin măsuri de austeritate, Consiliul de Administrație al Fabricii de Pulberi Făgăraș, o companie strategică din industria de apărare aflată în subordinea Ministerului Economiei, a decis o majorare șocantă a indemnizațiilor sale cu peste 1.000%. Această decizie, luată în aprilie 2025, la doar două luni de la preluarea mandatului, contravine flagrant discursului oficial privind disciplina fiscală și ridică semne serioase de întrebare legate de transparență și responsabilitate în companiile de stat.
Conform documentelor interne consultate de presă, cei trei membri ai Consiliului de Administrație și-au votat o creștere a indemnizației lunare brute de la 1.680 lei la 19.000 lei. Această majorare de 11,2 ori echivalează cu aproximativ 4.000 euro net pe lună pentru fiecare membru, o sumă considerabilă, mai ales în contextul economic actual. Decizia a fost luată fără o informare publică prealabilă și fără o justificare oficială legată de performanțele companiei sau de necesitatea unei astfel de creșteri.
Contradicție flagrantă cu politicile guvernamentale
Această acțiune vine în contradicție directă cu mesajele autorităților centrale, care, în negocierile cu Bruxelles-ul, insistă pe necesitatea unei „discipline fiscale exemplare” pentru reducerea deficitului bugetar, estimat la peste 6% din PIB în 2025. În timp ce Guvernul pregătește un nou pachet de măsuri fiscale, incluzând creșteri de TVA și reduceri de cheltuieli cu personalul bugetar, decizii de acest tip riscă să submineze credibilitatea eforturilor de reformă și să adâncească neîncrederea publică.
Tăcere și posibile intervenții din partea Ministerului Economiei
Până în prezent, Ministerul Economiei, de care aparține Fabrica de Pulberi Făgăraș, nu a emis un punct de vedere oficial. Cu toate acestea, surse anonime din minister au declarat că nu au fost informate în prealabil despre aceste majorări și că „este posibilă o intervenție pentru reevaluarea deciziei”.
Performanțe economice modeste și subvenții consistente
Fabrica de Pulberi Făgăraș, una dintre cele mai vechi entități din industria națională de apărare, specializată în producția de explozivi și muniție, a funcționat în ultimii ani aproape exclusiv cu sprijin de la bugetul de stat. Între 2022 și 2024, compania a beneficiat de peste 30 milioane lei pentru retehnologizare și capital de lucru. Cu toate aceste injecții financiare, performanțele economice rămân modeste, compania înregistrând pierderi de peste 3 milioane lei în 2024, iar gradul de execuție al investițiilor fiind de doar 52%, conform datelor Ministerului Finanțelor.
Lacune legislative și lipsa transparenței
Legislația actuală permite membrilor Consiliilor de Administrație din companiile cu capital majoritar de stat să primească până la 25% din venitul brut lunar al directorului general. Această prevedere permite indemnizații lunare de până la 25.000 lei, fără a încălca litera legii, dar ignorând complet principiul responsabilității financiare. În cazul de față, suma aprobată de 19.000 lei/lună pentru fiecare membru al CA a fost decisă în absența unor criterii clare de performanță sau a unui plan public de eficientizare.
Reacții politice și cereri de anchetă
Situația a generat deja reacții puternice. Deputatul Andrei Mihai, membru în Comisia pentru Buget-Finanțe, a solicitat audierea conducerii fabricii și a oficialilor din Ministerul Economiei. Acesta a declarat că este „revoltător ca într-o companie care înregistrează pierderi, într-o perioadă în care cetățenii sunt chemați la sacrificii, să vedem astfel de auto-premieri sfidătoare”. De asemenea, lideri sindicali din industria de apărare au denunțat „o dublă măsură”, acuzând privilegii salariale exagerate pentru conducere, în timp ce salariații de rând se confruntă cu întârzieri salariale și lipsă de investiții.
Decizia de la Fabrica de Pulberi Făgăraș este considerată un simptom al unei probleme sistemice, subliniind percepția că firmele de stat funcționează mai degrabă ca centre de recompensare politică decât ca unități productive, în lipsa unor criterii clare de performanță. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor interveni pentru a corecta această decizie controversată și a restabili încrederea publică în managementul companiilor de stat.
