Ce înseamnă taxarea inversă în cazul TVA

Taxarea Inversă: Soluția salvarea miliardelor de euro pierdute anual de România prin frauda de TVA

 România pierde anual miliarde de euro din cauza schemelor complexe de evitare a TVA, iar în contextul presiunii masive de a reduce deficitul bugetar și, implicit, decalajul anual de TVA (VAT gap), majoritatea economiștilor liberali propun extinderea sistemului numit „taxare inversă”. Acest mecanism ar opri, practic, cel mai comun mecanism de fraudă prin care TVA-ul se „poticnește” în drumul său către vistieria statului.

Cum funcționează TVA și unde apare problema

În România există trei cote de TVA: 5% (energie termică), 9% (alimente și medicamente) și 19% (restul produselor). Gabriel Biriș, avocat specialist în fiscalitate și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, explică că TVA-ul este un impozit pe consum, care devine venit la bugetul de stat doar în momentul în care este achitat de consumatorul final. Între companiile plătitoare de TVA, taxa este, teoretic, neutră.

Problema majoră a României este colectarea. Potrivit lui Biriș, România nu colectează peste 33% din TVA, ceea ce se traduce prin aproximativ 9 miliarde de euro pierderi anual. Media europeană a pierderilor este de 6-7%, cu multe state având un decalaj de doar 2-3%. Creșterea cotei de taxare fără a opri frauda la TVA a fost criticată aspru de mediul de afaceri, de Uniunea Europeană și de Banca Națională a României.

Taxarea Inversă: O soluție pentru frauda la nivel înalt

Economiștii au readus în discuție taxarea inversă, care în prezent este aplicată în România foarte lacunar, doar la tranzacțiile intracomunitare și la bunuri de mare risc (cereale, imobile, fier vechi, telefoane mobile și calculatoare peste 5.000 de euro). Această extindere ar putea asigura colectarea unei părți importante din necesarul financiar pentru echilibrarea deficitului, fără sacrificii din partea contribuabililor onești.

„Taxarea inversă elimină circuitul banilor TVA între firme: cumpărătorul nu mai plătește TVA vânzătorului, vânzătorul nu mai trimite TVA către ANAF și ANAF nu îl mai rambursează. Astfel dispar oportunitățile de fraudă”, explică Gabriel Biriș. În acest sistem, TVA-ul nu mai este plătit direct între companii, ci este doar un element declarativ, responsabilitatea fiscală fiind transferată integral către consumatorul final, singurul care achită efectiv TVA-ul către stat.

„Frauda Carusel”: Mecanismul principal al evaziunii fiscale

Unul dintre cele mai comune moduri prin care se manifestă evaziunea la nivel înalt este „frauda carusel”. Această metodă implică crearea unui lanț fictiv de firme care tranzacționează bunuri sau servicii inexistente sau supralicitate, cu scopul de a obține rambursarea sau evitarea plății TVA-ului datorat statului.

Mecanismul se bazează pe o firmă de tip „missing trader” (comerciant dispărut), care achiziționează bunuri din UE (profitând de scutirea inițială de TVA pentru tranzacțiile intracomunitare), le vinde apoi altor companii din țară aplicând TVA, dar fără a transfera banii statului, deoarece intră rapid în faliment sau dispar. „Taxa nu este plătită deoarece este decontată prin suveici de firme care își facturează între ele servicii și bunuri, iar la final acestea sunt băgate în faliment și banii nu mai sunt recuperați. Practic, este o fraudă generalizată”, precizează Biriș.

Beneficiile taxării inverse pentru buget și companii

Potrivit calculelor lui Gabriel Biriș, eliminarea fraudei majore ar aduce la buget, pe termen scurt, cel puțin două treimi din decalaj (5-6 miliarde de euro pe an), cu un cost neglijabil în primele luni. Aceasta ar reduce semnificativ costurile de administrare pentru ANAF și costurile de finanțare pentru companiile corecte, îmbunătățind considerabil calitatea mediului de afaceri din România.

Pe lângă avantajele financiare, taxarea inversă ar simplifica procesul administrativ și ar reduce nevoia de inspecții fiscale inutile. Conform lui Biriș, aproximativ jumătate din inspectorii ANAF sunt ocupați exclusiv cu verificarea rambursărilor de TVA, „doar ca să confirme că firmele au dreptate în aproape 97% din cazuri”. Introducerea taxării inverse ar permite ANAF să se concentreze pe inspecții autentice și relevante, eficientizând efortul statului de a combate evaziunea fiscală.

Și companiile oneste ar beneficia, deoarece ar fi eliminate presiunile financiare legate de prefinanțarea TVA-ului pentru tranzacții care nu se finalizează întotdeauna corect.

Raportul recent al Curții de Conturi a confirmat deficiențe semnificative la ANAF în formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor bugetului general consolidat, subliniind necesitatea unei mai bune estimări a decalajelor fiscale și a prognozelor privind veniturile fiscale.

În contextul adoptării pachetului ViDA (facturi electronice, standarde digitale de raportare obligatorii în toate statele membre), discuția privind un regim definitiv al TVA-ului, bazat cel mai probabil pe colectarea la capătul lanțului (adică pe taxare inversă), este de așteptat să revină pe agenda Comisiei Europene.