Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc cu o nouă conducere
La o lună de la preluarea mandatului de președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), Vlad-Cristian Soare, numit în aprilie, a demarat un amplu proces de reformă menit să aducă ordine și transparență într-un sector adesea marcat de controverse, lipsă de control și expunere crescută a categoriilor vulnerabile. Prioritățile stabilite de noua conducere vizează operaționalizarea sistemului de autoexcludere, utilizarea eficientă a fondurilor pentru responsabilitate socială, digitalizarea instituției și asigurarea respectării stricte a reglementărilor de către toți operatorii.
Ofensivă fără precedent împotriva pieței negre
Cea mai vizibilă acțiune a ONJN, sub coordonarea lui Soare, a fost ofensiva decisă împotriva pieței negre a jocurilor de noroc. Într-un interval de mai puțin de o lună, inspectorii ONJN au efectuat peste 1000 de acte de control la nivel național. Aceste acțiuni au generat sancțiuni în valoare de peste 700.000 de lei, opt dosare penale, suspendarea unei licențe și revocarea alteia, precum și confiscarea sau indisponibilizarea a peste 50 de mijloace de joc.
Potrivit surselor apropiate instituției, această campanie de controale reprezintă doar începutul unui efort susținut de „curățare” a pieței. Datele colectate în urma acestor acțiuni vor fi utilizate pentru a alimenta viitoare colaborări cu Parchetul și poliția economică, în vederea extinderii investigațiilor. Un număr semnificativ de controale au fost inițiate ca urmare a sesizărilor primite de la cetățeni, inclusiv în privința sălilor de jocuri care operează ilegal în localități cu sub 15.000 de locuitori, unde legislația interzice astfel de activități.
Deblocarea sistemului de autoexcludere și protejarea jucătorilor vulnerabili
Unul dintre cele mai stringente aspecte abordate de noua conducere a ONJN a fost situația cererilor de autoexcludere voluntară a jucătorilor problematici. La momentul preluării mandatului, peste 15.000 de astfel de cereri erau neprocesate. Conform informațiilor disponibile, toate aceste cereri au fost procesate integral, iar baza de date aferentă a fost criptată pentru a garanta securitatea și confidențialitatea datelor personale. Conducerea ONJN își exprimă sprijinul pentru orice inițiativă legislativă menită să clarifice și să eficientizeze regimul legal al autoexcluderii, considerat în prezent fragmentat și aplicat neuniform de către operatori.
Transparență și investiții în responsabilitate socială: Fondurile sociale, reorientate strategic
ONJN gestionează anual aproximativ 20 de milioane de euro, provenind din contribuțiile operatorilor, fonduri destinate proiectelor de responsabilitate socială. Utilizarea acestor sume a fost, în trecut, considerată opacă. Sub noua conducere, strategia privind alocarea acestor fonduri se modifică radical. Prioritatea va fi acordată construirii de centre specializate pentru tratarea adicției de jocuri de noroc, lansării de programe educaționale și culturale dedicate tinerilor și minorilor, precum și desfășurării de campanii naționale de prevenție.
Un moment cheie în această direcție va fi lansarea oficială a Strategiei Naționale pentru Prevenirea și Tratarea Adicției de Jocuri de Noroc, eveniment programat pentru 10 iunie, în Parlament. La eveniment sunt așteptați să participe experți de prestigiu din domeniul sănătății mintale, educației și protecției copilului.
Digitalizare și eficiență administrativă
În paralel cu eforturile de reglementare și prevenție, ONJN se concentrează și pe digitalizarea fluxurilor interne și simplificarea interacțiunii cu operatorii. Instituția lucrează la implementarea unui sistem digital de monitorizare a operatorilor online și la eficientizarea procedurilor de control și autorizare. Aceste măsuri vizează nu doar creșterea eficienței administrative, ci și asigurarea unei mai bune trasabilități și transparențe în relația cu industria jocurilor de noroc.
Reformele inițiate de Vlad-Cristian Soare la conducerea ONJN, în mai puțin de o lună, sugerează o abordare proactivă și hotărâtă de a transforma un sector problematic într-unul mai responsabil și transparent, în beneficiul publicului și al respectării legii.
