Guvernul ia în calcul o taxă pe fiecare tranzacție bancară

Într-un nou val de măsuri discutate pentru reducerea deficitului bugetar, autoritățile analizează introducerea unei taxe controversate care ar afecta zilnic milioane de români: o taxă aplicabilă tuturor tranzacțiilor bancare, fie că este vorba de plăți cu cardul, retrageri de numerar, transferuri bancare sau chiar tranzacții între firme.

Ideea a fost avansată în spațiul public de noul consilier prezidențial Radu Burnete, în contextul în care România se află sub presiunea Comisiei Europene pentru a reduce un deficit bugetar considerat nesustenabil. Măsura, denumită neoficial „taxa universală pe tranzacții financiare”, este văzută de susținători ca o modalitate rapidă de a colecta sume uriașe pentru bugetul de stat, dar este puternic contestată de mediul de afaceri și de cetățeni.

Conform scenariului analizat, fiecare tranzacție financiară realizată de persoane fizice sau juridice ar putea fi taxată cu un comision de între 0,1% și 0,3% din valoarea sumei transferate, perceput automat de bănci și virat la bugetul statului. În practică, asta înseamnă că orice plată — de la cumpărături online, la plata unei facturi, retragerea banilor de la ATM sau transferuri între conturi — ar implica un cost suplimentar pentru contribuabili.

Spre exemplu:

• La o plată de 500 lei cu cardul, se percepe o taxă de 1 leu (0,2%).

• Transfer bancar de 1.000 lei? Plătești automat 2 lei către stat.

• Retragere ATM de 2.000 lei? Comisionul este de 4 lei.

• Tranzacție cu criptomonede de 10.000 lei? Impozitul este de 20 lei.

Aplicată la nivel național, unde volumul total al tranzacțiilor financiare se ridică la circa 25.000 miliarde de lei anual, această taxă ar aduce la buget aproximativ 50 miliarde lei, adică 4% din PIB-ul României.