Discuții în impas privind reducerea deficitului bugetar

Impas în negocierile fiscale de la Cotroceni: Partidele, departe de un acord pe pachetul de măsuri bugetare

 O nouă rundă de negocieri privind pachetul de măsuri fiscale, esențial pentru programul viitorului executiv, s-a încheiat marți la Palatul Cotroceni fără niciun acord, reliefând diferențe majore de viziune între PNL, PSD și USR. Discuțiile, coordonate de președintele Nicușor Dan, au avut loc pe fondul presiunilor crescânde pentru consolidarea bugetului de stat, însă s-au transformat mai degrabă într-o expunere a liniilor de conflict decât a unui consens.

Propunerile PNL: Simplificare fiscală, dar fără studii de impact

Partidul Național Liberal a avansat un set de propuneri axate pe simplificarea fiscală prin majorarea cotelor unice. Printre acestea se numără creșterea impozitului pe dividende la 16% și a impozitului pe profit la 19%. De asemenea, liberalii au propus introducerea contribuției de asigurări de sănătate (CASS) de 10% pentru pensiile care depășesc pragul de 2.500 de lei. Cu toate că PNL susține că aceste măsuri sunt ușor de administrat și au potențial de creștere a veniturilor bugetare, lipsa unor studii de impact a generat rezerve din partea USR și o opoziție fermă din partea PSD.

USR: Reformă fiscală liberal-radicală și privatizări

Uniunea Salvați România a propus o reformă fiscală de tip liberal-radical, care include creșterea TVA-ului pentru sectorul HoReCa la 19% (revenind la cota standard) și o majorare a cotei generale de TVA de la 19% la 21%, concomitent cu creșterea cotei reduse de la 9% la 12%. Pe lângă aceste măsuri fiscale, USR a solicitat listarea la bursă a marilor companii de stat și privatizarea unor active strategice precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța, CEC Bank, EximBank și Salrom. Un punct comun cu PNL a fost susținerea eliminării facilității din Codul Fiscal care scutește de plata CAS și CASS contractele pe drepturi de autor în cazul celor care au și contract de muncă.

PSD: Taxarea averilor și a marilor venituri, opoziție la creșterea TVA

Partidul Social Democrat s-a opus categoric creșterii TVA, avertizând că o astfel de măsură ar frâna consumul și ar putea împinge economia spre recesiune. Social-democrații au condiționat orice eventuală majorare a TVA de o reducere simultană a acesteia pentru alimente și medicamente la 5%, în încercarea de a proteja categoriile vulnerabile de populație.

Propriul set de măsuri al PSD include taxe suplimentare pentru companiile care transferă profitul în afara țării, un impozit de 2% pe tranzacțiile de externalizare și o taxă de solidaritate de 16% aplicată veniturilor nete care depășesc 10.000 de lei, valabilă până la sfârșitul anului 2025. De la 1 ianuarie 2026, PSD propune introducerea unui sistem de impozitare progresivă a veniturilor, cu un impact estimat la 0,8% din PIB. Lista PSD mai include o creștere cu 20% a nivelului accizelor (cu excepții pentru combustibili, dar cu accent pe produsele de lux, jocurile de noroc, bijuteriile scumpe și autoturismele premium), impozitarea câștigurilor din tranzacții cu criptomonede și eliminarea regimului fiscal favorabil pentru baruri și cluburi de noapte.

Lipsa consensului, o provocare majoră

Propunerile PSD au întâmpinat o opoziție majoră din partea PNL și USR, care le consideră excesive, necompetitive și cu risc de afectare a mediului de afaceri. Liberalii au semnalat probleme de aplicabilitate, în timp ce USR a avertizat că astfel de politici pot genera capital de imagine pentru opoziția populistă și pot slăbi atractivitatea investițională a României.

Concluzia zilei de negocieri este clară: nu există un acord politic sau tehnic asupra niciuneia dintre măsurile propuse. Lipsa studiilor de impact și divergențele ideologice transformă deciziile fiscale într-un teren minat pentru orice eventuală coaliție. Președintele Nicușor Dan a evitat până acum să intervină în conținutul propunerilor, dar surse apropiate Administrației Prezidențiale sugerează că viitorul guvern nu va putea fi învestit fără un plan fiscal coerent și credibil, acceptat de toate partidele participante la majoritatea pro-europeană. Următoarele zile vor fi decisive în conturarea unei eventuale formule de compromis, pe fondul presiunilor intense pentru respectarea țintei de deficit și reluarea investițiilor publice.