
Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind pensiile magistraților: vârsta de pensionare stabilită la 65 de ani începând cu 2026
În ședința de miercuri, 23 aprilie 2025, plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege privind pensiile magistraților, cu 259 de voturi „pentru”, un vot „contra” și 25 de abțineri. Inițiativa legislativă, susținută de liderii coaliției de guvernare, urmează să fie dezbătută de Senat, care are rol decizional în acest caz .
Proiectul de lege prevede că, începând cu 1 ianuarie 2026, magistrații se vor putea pensiona la vârsta standard de 65 de ani. Această modificare a fost introdusă de Comisia pentru muncă, care a eliminat tabelele de eșalonare a vârstei de pensionare ce ar fi dus la atingerea vârstei de 65 de ani abia în 2045 .
De asemenea, a fost modificat modul de calcul al pensiilor magistraților. Conform amendamentului acceptat, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul. Aceasta este reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării
Reprezentanții USR au criticat proiectul de lege, susținând că acesta este doar un „truc electoral” și că modificările introduse riscă să atragă o decizie de neconstituționalitate din partea Curții Constituționale. Deputata USR Oana Țoiu a declarat că legea conține „trucuri pentru a o face neconstituțională”
Proiectul de lege face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede reformarea sistemului de pensii în sensul reducerii inechităților dintre diferitele categorii de beneficiari. Neîndeplinirea acestor jaloane ar putea duce la pierderea a 230 de milioane de euro din fondurile PNRR .
Proiectul de lege va fi supus dezbaterii în Senat, care este for decizional în acest caz.









