O lecție daneză pentru SUA

Groenlanda nu e de vânzare

Într-o lume tot mai tulbure, în care geopolitica se confundă adesea cu tranzacționarea la bursă, premierul danez Mette Frederiksen a oferit joi, de pe puntea unei nave militare în Groenlanda, un rar moment de claritate morală și diplomatică. Mesajul ei, transmis în limba engleză direct Statelor Unite, nu putea fi mai limpede: Groenlanda nu este de vânzare. Nici pentru bani, nici pentru securitate. Niciodată.

Propunerea SUA de a anexa Groenlanda, relansată de fostul președinte american Donald Trump și continuată în diferite forme de succesorii săi, nu este doar o încălcare a dreptului internațional, ci și o ofensă directă la adresa unui partener loial din NATO. Danemarca nu a răspuns cu ostilitate. Dimpotrivă, Frederiksen a venit cu o ofertă de colaborare sporită în regiunea arctică — una logică, constructivă și în spiritul alianței transatlantice.

Dar sub diplomația ei calmă, se ascunde o poziție de o fermitate rar întâlnită în Europa contemporană. „Nu poți anexa o altă țară, nici măcar cu un argument despre securitate”, a spus ea. O afirmație simplă, dar în contextul actual, radicală. Este un mesaj care ar trebui să rezoneze dincolo de fiordurile Groenlandei, până în birourile de la Washington și capitalele aliaților.

Pentru că problema nu este doar despre o insulă uriașă din nordul Atlanticului. Este despre ordinea internațională care a fost construită, cu greu, după al Doilea Război Mondial. O ordine în care forța brută a fost (cel puțin teoretic) înlocuită de reguli, acorduri și respect reciproc.

Statele Unite își exprimă preocuparea pentru securitatea arctică. Este legitim. Dar în loc de oferte de cumpărare și insinuări despre „neajunsurile” partenerilor, ar trebui să revină la ce știau cândva să facă foarte bine: să construiască alianțe, nu să le submineze.

Danemarca, o țară cu o populație cât un cartier dintr-un oraș american, și-a reafirmat responsabilitatea strategică în Groenlanda. Noi nave polare, drone, infrastructură modernizată – toate acestea sunt semnale clare că își ia în serios rolul. Și că nu are nevoie de lecții, ci de cooperare loială.

În același timp, vizita lui Frederiksen în Groenlanda a avut și o componentă internă esențială: reafirmarea legăturii istorice și politice dintre Danemarca și teritoriul său semiautonom. Într-o perioadă în care presiunile externe pot alimenta și falii interne, prezența calmă, dar fermă, a premierului în mijlocul groenlandezilor a avut valoare de declarație de unitate.

Poate că Washingtonul va înțelege, în cele din urmă, că prietenii adevărați nu se cumpără. Iar teritoriile nu sunt bunuri negociabile. Până atunci, lecția daneză ar trebui studiată cu atenție: suveranitatea nu este de vânzare. Nici măcar în schimbul promisiunilor de securitate.