Iranul avertizează că ar putea lovi baze americane din Europa

Iranul transmite un nou avertisment Statelor Unite și susține că ar putea ataca inclusiv baze militare americane aflate în Europa, dacă acestea ar fi folosite pentru lansarea unor operațiuni împotriva teritoriului iranian. România se numără printre țările europene menționate într-o publicație iraniană ca posibile ținte în cazul reluării conflictului militar.
Declarațiile au fost făcute de Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, într-un interviu acordat postului libanez Al Mayadeen. Oficialul a avertizat că Teheranul nu va limita un eventual răspuns militar la bazele americane din Orientul Mijlociu.
Teheranul amenință cu atacuri asupra bazelor americane din Europa
Mohsen Rezaei a declarat că orice instalație militară americană utilizată pentru lansarea unor atacuri împotriva Iranului ar putea deveni o țintă, indiferent de locul în care se află.
Potrivit oficialului iranian, avertismentul vizează inclusiv bazele militare din Europa sau din alte regiuni îndepărtate de Orientul Mijlociu.
„Dacă avioane americane decolează de la o bază militară americană, chiar dacă aceasta se află într-o țară europeană sau într-o altă regiune îndepărtată, pentru a bombarda Iranul, vom lovi aceste baze”, a afirmat Rezaei în interviul difuzat de Al Mayadeen.
Acesta a adăugat că, în cazul unor noi atacuri americane, răspunsul Teheranului ar putea viza și instalații militare care nu au fost până acum incluse în operațiunile iraniene.
Oficialul nu a prezentat o listă concretă a bazelor care ar putea fi vizate și nici detalii privind capacitatea sau calendarul unor eventuale operațiuni.
România, menționată într-o listă a posibilelor ținte iraniene
Avertismentele vin în contextul în care publicația iraniană Kayhan, cunoscută pentru pozițiile sale radicale, a enumerat mai multe țări europene în care se află instalații militare americane ce ar putea deveni ținte într-un eventual conflict.
Printre statele menționate se află România, Marea Britanie, Italia, Grecia, Albania și Cipru.
Este important de precizat că apariția României în această enumerare nu reprezintă o confirmare a existenței unei decizii oficiale a Iranului de a ataca țara noastră. Amenințarea formulată de Rezaei este condiționată de folosirea bazelor americane pentru operațiuni militare împotriva Iranului.
Iranul refuză să trimită în străinătate uraniul îmbogățit
În același interviu, oficialul iranian a reiterat poziția Teheranului privind stocurile de uraniu îmbogățit. Rezaei a susținut că Iranul nu intenționează să permită scoaterea din țară a materialului nuclear, indiferent de presiunile internaționale.
Acesta a afirmat că uraniul îmbogățit ar urma să fie utilizat în scopuri energetice și tehnologice, inclusiv pentru dezvoltarea unor nave și submarine cu propulsie nucleară.
Teheranul ar fi transmis și Moscovei că materialul nuclear va rămâne pe teritoriul iranian. Rusia s-a oferit anterior să preia uraniul îmbogățit ca parte a unui posibil acord menit să reducă îngrijorările Statelor Unite, însă decizia finală aparține autorităților iraniene.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, înaintea atacurilor israeliano-americane din iunie 2025, Iranul deținea aproximativ 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit la 60%. Nu există însă informații certe privind cantitatea care a supraviețuit atacurilor asupra instalațiilor nucleare.
Statele Unite, Israelul și alte țări occidentale acuză de mult timp Iranul că urmărește dezvoltarea unei arme nucleare. Autoritățile de la Teheran resping aceste acuzații.
Negocierile dintre Washington și Teheran sunt în continuare blocate
Mohsen Rezaei a declarat că, în prezent, nu există negocieri directe între Iran și Statele Unite. Discuțiile privind un eventual acord rămân complicate de divergențele legate de programul nuclear, sancțiunile economice și situația din regiune.
Potrivit informațiilor prezentate în materialul Reuters, Iranul ar fi transmis prin intermediul Qatarului o propunere privind dosarul nuclear, care ar urma să fie discutată după îndeplinirea unor condiții formulate de Teheran.
Printre solicitările Iranului se numără deblocarea activelor financiare din străinătate și ridicarea sancțiunilor. În schimb, autoritățile iraniene au legat anumite concesii de redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută strategică pentru transportul mondial de petrol. Washingtonul a respins solicitările formulate de Teheran.
Conflictul militar dintre Iran, Statele Unite și Israel a provocat tensiuni majore în Orientul Mijlociu și a afectat securitatea mai multor state din regiune. Eforturile diplomatice continuă, însă până în prezent nu a fost anunțat un acord care să rezolve disputele.
SUA nu văd, deocamdată, probabilă reluarea unei operațiuni militare de amploare
În timp ce oficialii iranieni lansează noi avertismente, administrația americană a transmis semnale că nu consideră iminentă reluarea unor atacuri militare de amploare împotriva Iranului.
Secretarul de stat american Marco Rubio a exclus marți perspectiva unei noi operațiuni militare extinse, poziție care se înscrie în declarațiile președintelui Donald Trump, potrivit căruia o reluare a atacurilor este puțin probabilă.
În acest context, amenințările Teheranului mențin presiunea asupra securității regionale și readuc în atenție riscurile pentru instalațiile militare americane din Europa, inclusiv cele aflate pe teritoriul României.
Menționarea României într-o publicație iraniană nu înseamnă că țara noastră se află în fața unui atac iminent. Riscul descris de oficialul iranian este legat de eventuala utilizare a bazelor americane pentru operațiuni împotriva Iranului.







