Economie

Criză majoră în construcții

Firmele românești de construcții se confruntă cu o perioadă dificilă, pe fondul facturilor neachitate de stat și al lipsei de predictibilitate privind continuarea investițiilor după încheierea proiectelor finanțate prin PNRR. Cristian Erbașu, directorul general al companiei Construcții Erbașu, avertizează că zeci de mii de angajați ar putea fi disponibilizați, iar salariații care își vor păstra locurile de muncă s-ar putea confrunta cu reduceri de venituri.

CITEȘTE ȘI: Este o prostie să lupți cu evidența

Sectorul construcțiilor riscă să intre într-un blocaj major, după perioada de activitate intensă susținută de proiectele europene. Potrivit lui Cristian Erbașu, companiile au în continuare de recuperat sume importante de la stat, iar lipsa unor noi contracte și a unui calendar clar de finanțare le pune în dificultate capacitatea de a-și menține personalul.

Declarațiile au fost făcute vineri, la Sinaia, în cadrul conferinței „Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor”.

Peste un miliard de euro, restanțe pentru lucrările finanțate prin PNRR

Deși datoriile statului către constructori s-au redus față de situația raportată în luna septembrie, valoarea facturilor restante continuă să fie suficient de mare pentru a genera probleme financiare importante în industrie.

Cristian Erbașu estimează că, numai pentru proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, constructorii mai au de încasat puțin peste un miliard de euro.

La aceste sume se adaugă restanțele aferente programului Anghel Saligny, proiectelor finanțate prin Programul Operațional de Sănătate și altor investiții derulate de autoritățile centrale și locale.

Potrivit omului de afaceri, numeroase administrații locale au, la rândul lor, obligații de plată către firmele care au executat lucrări de infrastructură și dezvoltare.

„Datoria este suficient de mare ca să creeze probleme acestor companii”, a explicat Cristian Erbașu, potrivit News.ro.

Acesta atrage atenția că principala dificultate nu este reprezentată doar de valoarea facturilor neachitate, ci și de incertitudinea privind momentul în care banii vor fi virați și proiectele vor continua.

Zeci de mii de concedieri în sectorul construcțiilor

Consecințele întârzierilor la plată și ale reducerii volumului de lucrări încep să se reflecte în situația financiară a companiilor.

Cristian Erbașu spune că numărul insolvențelor din domeniul construcțiilor s-a dublat, iar multe firme sunt prinse între obligațiile către furnizori, ratele bancare, investițiile deja realizate și cheltuielile cu personalul.

În lipsa unor noi contracte și a finanțării necesare pentru continuarea activității, companiile ar putea fi obligate să reducă drastic numărul angajaților.

Estimarea făcută de reprezentantul sectorului este îngrijorătoare: câteva zeci de mii de persoane ar putea rămâne fără locuri de muncă.

„E greu de menționat acum, dar câteva zeci de mii de persoane vor fi cu siguranță”, a avertizat Cristian Erbașu.

Pentru unele firme, disponibilizările ar putea ajunge la nivelul unor concedieri colective, iar activitatea ar putea fi redusă la un nivel minim, până la apariția unor noi oportunități de finanțare.

Salariile constructorilor ar putea scădea

Problemele financiare nu se vor limita neapărat la pierderea locurilor de muncă. Chiar și angajații care vor rămâne în companii ar putea resimți efectele blocajului.

Cristian Erbașu consideră că firmele care vor continua să lucreze vor trebui să analizeze dacă își mai pot permite menținerea salariilor la nivelurile actuale.

O eventuală scădere a veniturilor ar putea deveni necesară dacă proiectele noi nu vor compensa volumul de lucrări care a fost susținut până acum prin PNRR.

Reprezentantul constructorilor avertizează că tranziția de la finanțările europene actuale la următoarele programe de investiții nu a fost pregătită corespunzător.

Acesta susține că problema continuității proiectelor a fost semnalată autorităților cu mult timp înainte, însă măsurile necesare nu au fost luate la timp.

Constructorii avertizează că România repetă greșelile din trecut

Cristian Erbașu amintește că România s-a confruntat cu o situație asemănătoare în 2016, când trecerea de la un exercițiu financiar european la altul a provocat o perioadă de stagnare a investițiilor.

Atunci, reluarea lucrărilor a întârziat aproximativ doi-trei ani, interval în care companiile din domeniu au fost nevoite să se adapteze la reducerea comenzilor.

Omul de afaceri se teme că același scenariu s-ar putea repeta, de această dată după încheierea etapei importante de investiții susținute prin PNRR.

Proiectele finanțate prin acest program au generat o creștere semnificativă a activității în construcții, determinând numeroase firme să angajeze sute sau chiar mii de persoane pentru respectarea termenelor de execuție.

În momentul în care lucrările se încheie, companiile riscă să rămână cu personal numeros, fără suficiente contracte pentru a susține în continuare costurile salariale.

Bugetul statului, sub presiunea unor obligații de zeci de miliarde de lei

Problemele constructorilor se suprapun peste o situație bugetară dificilă, marcată de diferențe între veniturile estimate și cele efectiv încasate, dar și de numeroase obligații de plată acumulate de stat.

Potrivit estimărilor prezentate în materialul de referință, bugetul pentru 2026 a fost construit pe baza unei creșteri economice de 1%, în timp ce o altă prognoză indică posibilitatea unei contracții economice de 0,7%.

Diferența dintre cele două scenarii ar putea însemna venituri bugetare mai mici cu aproximativ 40 de miliarde de lei.

La această presiune se adaugă mai multe categorii de obligații financiare:

  • Aproximativ 5 miliarde de lei pentru concedii medicale neachitate;
  • 4,8 miliarde de lei pentru proiecte gestionate prin Ministerul Dezvoltării, dintre care 2,3 miliarde reprezintă facturi restante și aproximativ 2,5 miliarde facturi încă neemise;
  • Circa 7 miliarde de lei pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze;
  • Între 8 și 10 miliarde de lei pentru necesități de finanțare aferente proiectelor PNRR;
  • Aproximativ 5-6 miliarde de lei reprezentând TVA de rambursat companiilor;
  • Circa 10 miliarde de lei pentru funcționarea ministerelor, serviciile esențiale și asistența socială până la finalul anului;
  • Aproximativ 5 miliarde de lei reprezentând restanțe către magistrați;
  • Circa 4 miliarde de lei legate de litigiul privind vaccinurile Pfizer.

Dacă sunt cumulate toate aceste valori, inclusiv diminuarea estimată a veniturilor bugetare, rezultă o presiune financiară de aproximativ 88,8-91,8 miliarde de lei. Această valoare reprezintă o estimare a obligațiilor și riscurilor prezentate, nu o sumă confirmată ca datorie exigibilă integrală a statului.

Ce urmează pentru firmele de construcții

Pentru companiile din domeniu, următoarele șase luni vor fi decisive. Constructorii au nevoie atât de achitarea facturilor restante, cât și de garanții privind continuarea investițiilor și lansarea unor noi proiecte.

Fără un calendar predictibil al finanțărilor, firmele riscă să își reducă activitatea, să intre în insolvență sau să renunțe la o parte importantă din personal.

Avertismentul lui Cristian Erbașu scoate în evidență o problemă care depășește sectorul construcțiilor: efectele economice și sociale ale unei tranziții nepregătite între programele de investiții. În joc sunt zeci de mii de locuri de muncă, stabilitatea companiilor românești și ritmul dezvoltării infrastructurii.

Dacă finanțările și plățile restante nu vor fi deblocate, criza din construcții ar putea deveni una dintre cele mai importante probleme ale economiei românești în perioada următoare.

Surse: News.ro

Merită citite

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button