Din dicționar, pe înțelesul tuturor: PAPARAZZO – un nume devenit legendă
O fotografie surprinsă pe neașteptate poate fi, uneori, mai valoroasă decât o mie de cuvinte. În lumea celebrităților, există fotografi care urmăresc fiecare apariție publică, fiecare gest și fiecare moment de intimitate al vedetelor. Îi numim paparazzi, dar puțini știu că acest cuvânt nu s-a născut într-un dicționar de jurnalism, ci pe platourile de filmare ale unuia dintre cele mai cunoscute filme italiene din toate timpurile.
Potrivit dicționarelor italiene, paparazzo desemnează „fotograful de presă care urmărește persoanele cunoscute pentru a le fotografia pe neașteptate, în special în momente ale vieții private”. În română, termenul este folosit pentru „fotoreporterii specializați în surprinderea celebrităților în situații inedite, uneori incomode sau controversate”.
Sursa: DEX – Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2009; Treccani – Vocabolario della lingua italiana, intrările „paparazzo”.
Cuvântul provine din limba italiană și are o origine cu totul neobișnuită: este numele unui personaj din filmul La Dolce Vita, regizat de Federico Fellini și lansat în 1960. Personajul Paparazzo, interpretat de actorul Walter Santesso, este un fotograf care îl însoțește pe protagonist și urmărește lumea mondenă a Romei. Interesant este că numele personajului nu a fost inventat pur și simplu de regizor. Potrivit relatărilor documentate de Treccani, scenaristul Ennio Flaiano a contribuit la alegerea numelui, inspirându-se din cartea de călătorie By the Ionian Sea, publicată în 1901 de scriitorul englez George Gissing. În carte apărea numele unui proprietar de hotel din Calabria: Coriolano Paparazzo.
Așadar, un nume de familie întâlnit în sudul Italiei a ajuns să desemneze o profesie care avea să devină celebră în întreaga lume. În timpul filmărilor, numele personajului a început să fie folosit și pentru grupurile de fotografi care urmăreau actorii, iar forma de plural italiană, paparazzi, s-a răspândit rapid.
Există și câteva explicații pitorești privind sonoritatea numelui. Federico Fellini a asociat-o, în anumite relatări, cu zgomotul și insistența unei insecte deranjante, iar alte interpretări au făcut legătura cu denumiri dialectale pentru moluște. Totuși, explicația documentată de lingvistul Enzo Caffarelli pornește de la numele hotelierului calabrez, preluat prin cartea lui Gissing.
Succesul internațional al filmului La Dolce Vita a făcut ca termenul să treacă din italiană în numeroase limbi. În limba română, folosim atât singularul „paparazzo”, cât și pluralul „paparazzi”, formă preluată direct din italiană.
Astăzi, cuvântul apare frecvent în presa mondenă, în televiziune și în discuțiile despre viața privată a vedetelor. Vorbim despre „fotografii paparazzi”, „imagini surprinse de paparazzi” sau „vânătoarea de paparazzi”.
Este uimitor că un personaj secundar dintr-un film a reușit să lase o asemenea amprentă asupra vocabularului internațional. „Paparazzo” este dovada că uneori cinematografia reflectă realitatea, dar creează și cuvinte care ajung să facă parte din limbajul cotidian al întregii lumi.
