Economie

Comisia Europeană înrăutățește prognoza pentru România

România se confruntă cu un an economic dificil, potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europene. Prognoza de toamnă, publicată pe 17 noiembrie 2026, indică o contracție economică de 0,3% în acest an și o inflație medie de 7,9%. Perspectivele pentru următorii doi ani sunt ceva mai bune: economia ar urma să revină pe creștere în 2027, însă presiunile asupra prețurilor și finanțelor publice vor continua.

Inflația urcă la 7,9% în 2026

Comisia Europeană estimează că rata medie a inflației din România va ajunge la 7,9% în 2026, față de 6,8% înregistrată în 2025. Nivelul este mai ridicat decât cel anticipat în prognoza anterioară, iar scumpirile vor continua să afecteze puterea de cumpărare a populației.

Potrivit experților europeni, accelerarea inflației a fost influențată de majorarea TVA și a accizelor, eliminarea plafonării prețurilor la electricitate pentru gospodării, precum și de creșterea cotațiilor internaționale la petrol. Seceta severă a contribuit, de asemenea, la presiunile de pe piața energiei electrice.

Pentru 2027, Comisia estimează o temperare a inflației până la 4,4%, iar în 2028 aceasta ar putea coborî la 3,8%. Reducerea ritmului scumpirilor ar urma să fie însă graduală. Introducerea sistemului european ETS2 în 2028 este considerată un factor care ar putea încetini procesul de dezinflație.

Economia României ar putea înregistra o contracție în 2026

Prognoza de toamnă a Executivului comunitar arată o deteriorare a perspectivelor economice. Dacă în estimările din primăvară era anticipată o creștere modestă, de 0,1%, acum Comisia Europeană prevede o scădere a PIB-ului cu 0,3% în 2026.

Unul dintre principalii factori care afectează economia este consolidarea fiscală. Măsurile adoptate pentru reducerea deficitului bugetar au diminuat consumul gospodăriilor, în timp ce inflația ridicată a redus veniturile reale ale populației.

Consumul privat este estimat să scadă cu 2,3% în 2026. Investițiile susținute din fonduri europene și exporturile contribuie la limitarea efectelor negative, dar nu sunt suficiente pentru a compensa integral slăbiciunea cererii interne.

Ce perspective are România pentru 2027 și 2028

Comisia Europeană anticipează o revenire treptată a economiei în următorii ani. PIB-ul României ar urma să crească cu 1,8% în 2027 și cu 2,2% în 2028.

Redresarea ar putea fi susținută de scăderea inflației, îmbunătățirea veniturilor reale și revenirea consumului privat și public. Investițiile private ar urma, la rândul lor, să se stabilizeze și să se consolideze, pe fondul unei încrederi mai mari în economie.

Un rol important ar putea reveni și proiectului Neptun Deep, prin începerea exploatării gazelor naturale din Marea Neagră. Producția suplimentară ar urma să sprijine exporturile și să contribuie la reducerea deficitului de cont curent.

Totuși, Comisia avertizează că riscurile pentru creșterea economică sunt orientate în principal în sens negativ. O nouă perioadă de instabilitate politică ar putea afecta încrederea investitorilor și continuarea reformelor fiscale. Incertitudinile privind cererea externă, în special în industria auto, și prețurile ridicate la energie rămân alte provocări.

Piața muncii dă semne de slăbiciune

Condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze încă din 2025, pe fondul încetinirii economice. Comisia Europeană estimează că reducerea numărului de angajați va continua în 2026, iar rata șomajului ar putea ajunge la 6,7%.

Ulterior, odată cu revenirea economiei, situația ar urma să se îmbunătățească treptat. Rata șomajului este prognozată să coboare la 6,4% în 2027 și la 5,8% în 2028.

Înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public în 2025 și 2026, împreună cu inflația ridicată, a afectat veniturile reale. Comisia estimează că ritmul de creștere a salariilor nominale va rămâne moderat în perioada următoare, ceea ce ar putea contribui la menținerea competitivității economiei românești.

Deficitul bugetar ar urma să scadă, dar datoria publică va continua să crească

Executivul comunitar estimează că deficitul bugetar al României se va reduce de la 7,8% din PIB în 2025 la 6% în 2026. Pentru 2027 este prognozat un nivel de 5,8% din PIB, iar în 2028 deficitul ar putea coborî la 5,6%.

Reducerea este pusă pe seama măsurilor de consolidare fiscală, a controlului cheltuielilor curente și a majorărilor de taxe adoptate în ultimii ani. În 2027, diminuarea investițiilor publice după încheierea Mecanismului de Redresare și Reziliență ar urma să contribuie, de asemenea, la ajustarea deficitului.

În schimb, datoria publică va continua să crească. Potrivit prognozei, aceasta ar urma să urce de la aproximativ 58,9% din PIB în 2025 la 64,2% în 2028, pe fondul deficitelor bugetare și al costurilor cu dobânzile.

Concluzia Comisiei Europene: România ar putea traversa în 2026 o perioadă de contracție economică și inflație ridicată, înainte de o revenire treptată în 2027 și 2028. Redresarea depinde însă de menținerea disciplinei bugetare, evoluția prețurilor la energie și stabilitatea mediului economic și politic.

Surse

Merită citite

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button