Politică

PNL respinge planul PSD privind redesenarea hărții administrative a României

Disputa politică privind reorganizarea administrativ-teritorială a României se amplifică. După ce UDMR și-a exprimat rezervele față de varianta discutată în interiorul PSD, și Partidul Național Liberal transmite că nu susține o reformă limitată la comasarea localităților și modificarea granițelor administrative. Liberalii cer o restructurare mai profundă a statului, care să vizeze atât administrația locală, cât și instituțiile centrale și clasa politică.

Poziția a fost exprimată de vicepreședintele PNL Gigel Știrbu, care a criticat inițiativele social-democraților și le-a acuzat că încearcă să mute atenția publică de la problemele reale ale României.

Gigel Știrbu acuză PSD că promovează o reformă de fațadă

Într-un mesaj public intitulat „Manifest pentru o reformă reală a statului român”, liderul liberal susține că România are nevoie de schimbări structurale, nu de măsuri punctuale privind comasarea comunelor și redesenarea hărții administrative.

Potrivit lui Știrbu, propunerile vehiculate de PSD riscă să devină simple intervenții administrative, fără efecte semnificative asupra cheltuielilor publice și eficienței instituțiilor.

Reprezentantul PNL consideră că o reformă autentică trebuie să elimine risipa banilor publici, structurile birocratice inutile și mecanismele prin care sunt menținute funcții și privilegii politice.

Liberalii susțin că reorganizarea teritorială nu trebuie tratată separat de reforma întregului aparat de stat.

Cele patru măsuri prin care PNL vrea să schimbe administrația

În viziunea prezentată de Gigel Știrbu, modernizarea României ar trebui să se bazeze pe patru direcții principale.

1. Reducerea aparatului administrativ local

PNL susține o administrație locală mai eficientă, cu mai puține cheltuieli de funcționare și servicii publice mai bune.

Reorganizarea ar trebui realizată pe baza unor criterii economice și administrative clare, astfel încât localitățile cu aparate birocratice supradimensionate să poată direcționa mai mulți bani către investiții în infrastructură, educație, sănătate și servicii pentru populație.

Liberalii afirmă că obiectivul nu trebuie să fie dispariția identității comunităților locale, ci reducerea costurilor administrative nejustificate.

2. Restructurarea instituțiilor centrale

O altă prioritate indicată de PNL este reorganizarea administrației centrale. Liberalii consideră că reducerea cheltuielilor nu poate fi cerută exclusiv primăriilor, în timp ce la nivel central continuă să funcționeze agenții și instituții cu atribuții suprapuse.

Printre măsurile propuse se numără comasarea structurilor inutile, eliminarea funcțiilor politice fără justificare administrativă, auditarea cheltuielilor publice și accelerarea digitalizării instituțiilor.

3. Parlament cu maximum 300 de aleși

PNL readuce în discuție reducerea numărului de parlamentari la 300, invocând referendumul din 2009, în cadrul căruia majoritatea participanților s-au pronunțat în favoarea unui Parlament unicameral cu maximum 300 de membri.

Gigel Știrbu susține că reforma statului trebuie să înceapă și cu reducerea aparatului politic, iar Parlamentul trebuie să ofere un exemplu de responsabilitate în utilizarea banilor publici.

4. Alegerea primarilor în două tururi

A patra propunere vizează modificarea sistemului electoral pentru alegerile locale. Liberalii susțin revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Argumentul PNL este că un asemenea sistem ar putea oferi viitorilor primari o legitimitate electorală mai puternică și ar permite alegătorilor să decidă între candidații rămași în competiție în turul al doilea.

Reforma administrativă devine un nou motiv de dispută în coaliție

Subiectul reorganizării administrativ-teritoriale riscă să genereze noi tensiuni între partidele aflate la guvernare. PSD promovează discuții privind comasarea unor comune și eficientizarea administrației locale, în timp ce PNL insistă că orice modificare trebuie integrată într-un proiect mai amplu de reformare a statului.

Pozițiile diferite arată că partidele nu au ajuns la un consens asupra modului în care trebuie reorganizată administrația românească.

Dincolo de confruntarea politică, problema rămâne una importantă pentru bugetele locale și pentru funcționarea instituțiilor publice. România se confruntă cu diferențe majore între capacitatea financiară a localităților, cheltuieli administrative ridicate și dificultăți în furnizarea unor servicii publice de calitate.

Mesajul liberalilor este că simpla redesenare a hărții administrative nu reprezintă o soluție suficientă. PNL cere o reformă care să includă atât primăriile și instituțiile centrale, cât și Parlamentul și sistemul electoral local.

Rămâne de văzut dacă partidele din coaliție vor reuși să ajungă la un proiect comun sau dacă reorganizarea administrativă va deveni un nou subiect de confruntare politică.

Surse

Merită citite

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button