Economie

Curtea de Conturi descoperă nereguli grave la ARICE: cheltuieli peste buget cu 56 de milioane de lei și aproape 9 milioane decontate nejustificat

Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), instituție aflată în subordinea prim-ministrului și finanțată de la bugetul de stat, se află în centrul unui raport critic al Curții de Conturi. Auditorii au identificat depășiri importante ale creditelor bugetare, deficiențe în organizarea achizițiilor publice, lipsa unor mecanisme eficiente de control intern și contracte concentrate în jurul unui grup restrâns de societăți comerciale.

Una dintre cele mai importante constatări privește cheltuielile angajate în 2025. Potrivit raportului, agenția a contractat obligații cu 56.213.466 de lei peste creditele bugetare aprobate, iar facturile restante au fost achitate abia după rectificarea bugetară din decembrie.

Curtea de Conturi apreciază că această practică a afectat disciplina financiară și buna gestiune a banilor publici, expunând instituția riscului de penalități și litigii cu furnizorii.

Cheltuieli peste buget și facturi achitate după rectificarea bugetară

În cursul anului 2025, ARICE a angajat cheltuieli care depășeau resursele bugetare aprobate. Obligațiile contractuale au ajuns să fie cu peste 56 de milioane de lei mai mari decât creditele disponibile.

Furnizorii nu au solicitat penalități pentru întârzierile la plată, însă auditorii consideră că acest lucru nu înlătură abaterea financiară. Banii suplimentari obținuți prin rectificarea bugetară au fost utilizați pentru achitarea unor obligații asumate anterior fără acoperire bugetară corespunzătoare.

Raportul evidențiază și deficiențe în organizarea controlului intern. Un aspect semnalat este faptul că postul de auditor intern nu a fost ocupat de la înființarea agenției, în 2023.

Promovarea exporturilor, fără o strategie clară de prioritizare

Auditorii au identificat probleme și în modul de elaborare a Programului de Promovare a Exporturilor pentru anul 2025.

Documentul nu a fost fundamentat pe o analiză strategică suficientă și nu a inclus un mecanism transparent de prioritizare a acțiunilor. Propunerile organizațiilor patronale și ale asociațiilor profesionale reprezentative nu au fost evaluate printr-o metodologie structurată.

În consecință, selectarea participărilor la târguri și expoziții internaționale s-a bazat în mare măsură pe solicitări punctuale, fără o corelare documentată cu obiectivele de dezvoltare a exporturilor, tendințele comerțului internațional sau diversificarea piețelor externe.

64 dintre cele 66 de proceduri analizate au avut termene reduse

Un alt capitol critic al raportului vizează achizițiile publice. Din cele 66 de proceduri analizate, numai două au respectat termenul de 30 de zile pentru depunerea ofertelor.

În majoritatea situațiilor, ARICE a utilizat un termen de șapte zile, deși propriile reguli permiteau această variantă doar în circumstanțe excepționale.

Instituția a justificat repetat graba prin necesitatea achitării chiriilor și taxelor aferente participării la târgurile internaționale. Auditorii au atras însă atenția că aceste evenimente erau cunoscute din timp, ceea ce permitea o planificare corespunzătoare a procedurilor.

Contracte concentrate în jurul unui grup restrâns de firme

Una dintre cele mai sensibile constatări privește atribuirea contractelor pentru organizarea participării României la târguri și expoziții internaționale în perioada 2024-2025.

Curtea de Conturi a identificat o concentrare semnificativă a contractelor către un grup restrâns de operatori economici, între care existau relații de afiliere, asociere și control comun.

Deși procedurile au fost atribuite formal unor societăți diferite, analiza documentelor a evidențiat legături economice și operaționale constante. Firmele respective se susțineau reciproc în procedurile de calificare și își subcontractau activități.

Auditorii au mai constatat că procedurile nu au asigurat suficientă transparență, iar anunțurile publicate în SEAP aveau versiuni multiple, unele conținând informații eronate care puteau induce în eroare potențialii ofertanți.

Curtea de Conturi a anunțat că va transmite autorităților competente indiciile referitoare la posibila restrângere a concurenței.

Aproape 9 milioane de lei, diferențe identificate la decontarea cheltuielilor

Un alt capitol important al verificărilor privește modul în care ARICE a acceptat la plată facturile prezentate de firmele organizatoare.

Potrivit auditorilor, instituția nu a realizat verificări suficiente asupra structurii costurilor și a tratamentului fiscal aplicat cheltuielilor externe. Au fost identificate situații în care sumele aferente chiriilor expoziționale, taxelor de participare, transportului internațional, asigurărilor și diurnelor au fost majorate prin aplicarea TVA, deși documentele justificative indicau costuri inițiale fără această taxă.

În plus, comisionul prestatorilor a fost calculat inclusiv asupra unor cheltuieli care nu reprezentau servicii furnizate direct de firmele organizatoare, precum chiria spațiilor expoziționale și taxele de participare.

Efectul financiar cumulat, inclusiv TVA, a fost de 8.995.503,98 de lei, reprezentând 28,88% peste baza analizată, de aproximativ 31,15 milioane de lei.

Raportul solicită recuperarea sumelor decontate fără temei și semnalează acceptarea unor valori suplimentare fără documente justificative corespunzătoare.

Mandatele din străinătate, prelungite fără concurs și evaluare

Raportul Curții de Conturi mai evidențiază probleme în gestionarea personalului din reprezentanțele externe ale agenției.

De la înființarea ARICE, în 2023, nu au fost organizate concursuri pentru ocuparea posturilor din străinătate. Mandatele au fost prelungite automat, fără evaluări și fără indicatori de performanță.

Potrivit documentelor de audit, Secretariatul General al Guvernului, ordonatorul principal de credite, a refuzat în repetate rânduri aprobarea concursurilor.

Toate aceste constatări conturează imaginea unei instituții care gestionează fonduri publice importante fără mecanisme suficient de riguroase de planificare, control și transparență. Agenția care ar trebui să sprijine companiile românești pe piețele internaționale este acum nevoită să răspundă unor întrebări serioase privind modul în care au fost administrate resursele publice.

Merită citite

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button