Politică

Nicușor Dan avertizează că România ar putea ajunge la FMI. Ce riscuri apar dacă piețele financiare își pierd încrederea în țară

Președintele Nicușor Dan avertizează că România s-ar putea confrunta cu o criză financiară mai profundă dacă pierde încrederea investitorilor internaționali. O eventuală retrogradare a ratingului de țară ar putea determina retragerea unor fonduri de investiții și de pensii, creșterea costurilor de împrumut și, în cele din urmă, necesitatea unei intervenții a Fondului Monetar Internațional (FMI). Șeful statului a prezentat și dimensiunea presiunii exercitate de datoria publică, arătând că numai dobânzile aferente acesteia ar urma să ajungă la 60 de miliarde de lei în 2026.

În cadrul unei conferințe de presă organizate la Palatul Cotroceni, președintele a vorbit despre efectele crizei politice, riscurile economice și motivele pentru care a exclus AUR din formula de guvernare. El a explicat și de ce consideră că organizarea alegerilor anticipate sau formarea unui guvern fără PSD ar fi putut accentua instabilitatea.

Nicușor Dan: România a pierdut timp prețios în timpul crizei politice

Președintele a descris ultimul an drept o perioadă dificilă pentru populație, marcată de scăderea nivelului de trai și de tensiuni politice care au întârziat luarea unor decizii importante.

„Am avut un an în care nivelul de trai a scăzut şi şase luni în care nivelul de trai a continuat să scadă, dar şi (o perioadă – n.r.) în care dezbaterile politice, multe inutile, au generat-o. Am pierdut timp preţios”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a precizat că întâlnirea cu presa a avut ca obiectiv clarificarea situației economice și a riscurilor cu care se confruntă România. Explicațiile sale au vizat patru teme principale: situația financiară a țării și evaluările agențiilor de rating, posibilele efecte ale intrării AUR la guvernare, consecințele alegerilor anticipate și dificultățile unei formule guvernamentale construite fără sprijinul PSD.

Nicușor Dan a menționat și câteva semnale pe care le-a considerat pozitive în primele trei săptămâni de activitate ale noului Guvern. Rectificarea bugetară a păstrat anvelopa de cheltuieli, iar o emisiune recentă de obligațiuni s-a desfășurat în condiții favorabile, indicând, în opinia sa, că România beneficiază încă de încrederea piețelor financiare.

Retrogradarea ratingului ar putea deschide calea unei intervenții a FMI

Unul dintre principalele avertismente ale președintelui privește poziția României în evaluările agențiilor internaționale de rating. Țara se află, potrivit explicațiilor sale, foarte aproape de limita dintre categoria investițiilor recomandate și cea în care investitorii sunt îndemnați să manifeste prudență.

Nicușor Dan a explicat că o eventuală retrogradare ar putea determina retragerea unor fonduri de investiții și de pensii care, potrivit propriilor regulamente, nu mai pot deține plasamente într-o țară coborâtă sub anumite praguri de rating.

„Noi suntem exact la limita între «îți recomandăm» și «nu îți recomandăm». Dacă agențiile ne-ar reduce ratingul, există fonduri de investiții, fonduri de pensii care, conform regulamentelor interne, trebuie să se retragă în această ipoteză din România. Asta înseamnă că noi trebuie să ne împrumutăm de la alții, de la care ne vom împrumuta evident mai scump. Întrebarea este dacă aceștia vor fi destui. Și dacă nu vor fi destui, la un moment dat va trebui să vină FMI”, a afirmat președintele.

Acesta a atras atenția că un eventual acord cu Fondul Monetar Internațional ar presupune condiții stricte de ajustare financiară, iar reducerea deficitului bugetar ar trebui realizată într-un ritm mai accelerat decât cel asumat în prezent.

Efectele unei asemenea evoluții s-ar putea resimți și în economie. Costurile mai mari de finanțare ale statului s-ar putea transmite către companii și populație, influențând investițiile, consumul și piața muncii. În plus, reducerea cheltuielilor bugetare ar putea pune presiune asupra unor domenii importante, în special salariile din sectorul public și pensiile.

Președintele a invocat și experiența României după criza financiară din 2008, susținând că recâștigarea încrederii piețelor poate necesita mai mulți ani.

„Cât durează să ieși din asta? Am o situație care îmi spune că media este de 6-7 ani. Nu e un episod. De fiecare dată când ai pierdut încrederea pieței financiare îți ia ani de zile să îți revii. România a pierdut-o în 2008 și a recâștigat-o în 2014”, a declarat Nicușor Dan.

Dobânzile datoriei publice ajung la 60 de miliarde de lei în 2026

Pentru a ilustra presiunea asupra finanțelor publice, președintele a prezentat cifrele bugetare pentru acest an. Potrivit datelor invocate de acesta, veniturile României sunt estimate la 640 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile ajung la 860 de miliarde de lei.

Nicușor Dan a indicat un deficit de aproximativ 150 de miliarde de lei și a comparat această sumă cu valoarea unor investiții majore care ar putea fi realizate în infrastructură și sănătate.

„Bugetul României 2026, venituri 640 de miliarde de lei, cheltuieli 860 miliarde de lei, diferența, adică deficitul, adică cât cheltuim și nu avem – 150 de miliarde de lei. Înseamnă tot PNRR-ul pe cinci ani sau 2.500 de km de autostradă de la zero sau 45 de spitale regionale. Ăștia sunt banii pe care noi îi cheltuim fără să îi avem în 2026. Dintre ei, din cele 150 de miliarde, 60 de miliarde sunt doar dobânzile la datoria pe care am acumulat-o deja, adică 1.000 de km de autostradă sau 18 spitale regionale. Doar dobânzi și doar 2026”, a explicat președintele.

Acesta a subliniat că plata dobânzilor reduce resursele disponibile pentru investiții în infrastructură, sănătate și alte servicii publice. În acest context, menținerea calendarului de reducere a deficitului este considerată esențială pentru păstrarea credibilității financiare a României.

„Trebuie să fim calmi, nu suntem singuri într-o situație ca asta, dar este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută. Orice abatere înseamnă că România nu e credibilă și e în risc de a nu putea să-și plătească datoriile”, a transmis Nicușor Dan.

De ce a exclus AUR de la guvernare

Un alt subiect abordat în conferința de presă a fost decizia de a nu include AUR în formula guvernamentală. Nicușor Dan a făcut distincția între nemulțumirile alegătorilor care susțin formațiunea și responsabilitatea unui partid care își propune să conducă țara.

Președintele a afirmat că înțelege revolta unei părți a populației față de instituțiile statului și a amintit propriile experiențe de participare la proteste și de contestare în instanță a unor decizii ale autorităților.

„Înțeleg foarte bine ce înseamnă să fii revoltat pe statul român. Cred că ăsta este principalul motiv pentru care simpatizanții AUR simpatizează AUR”, a spus acesta.

În opinia sa, intrarea într-o formulă de guvernare presupune însă mai mult decât exprimarea nemulțumirilor. Un partid trebuie să ofere predictibilitate și să prezinte o direcție economică suficient de clară pentru a inspira încredere investitorilor și partenerilor externi.

Nicușor Dan a susținut că prezența AUR la guvernare ar fi putut determina o reacție negativă din partea piețelor financiare și a agențiilor de rating.

„AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea ratingului de țară”, a afirmat președintele, invocând evaluările pe care, potrivit declarației sale, investitorii și agențiile de rating le-ar face asupra partidelor considerate populiste.

El a mai susținut că toate cele trei mari agenții de rating ar fi avertizat asupra riscului unei reduceri a evaluării financiare a României în cazul unei eventuale accedere a AUR la putere.

Alegerile anticipate și o guvernare fără PSD, alte scenarii invocate

Președintele a explicat și de ce consideră că alegerile anticipate ar fi putut agrava situația economică. Argumentul său se bazează pe riscul prelungirii incertitudinii politice, într-un moment în care România trebuie să demonstreze că își respectă angajamentele bugetare.

Nicușor Dan a abordat și posibilitatea unei guvernări susținute exclusiv de PNL și USR. În actuala configurație parlamentară, cele două formațiuni nu ar fi avut, în opinia sa, suficiente voturi pentru a asigura stabilitatea guvernamentală fără sprijinul PSD.

În final, șeful statului a afirmat că activitatea clasei politice trebuie evaluată prin rezultatele concrete resimțite de populație, nu prin declarații și confruntări politice.

„Suntem într-un moment în care oamenii știu ce așteptări au de la clasa politică. Clasa politică știe ce așteaptă oamenii de la ei. Dacă oamenii vor simți că autoritățile lucrează pentru ei, înseamnă că clasa politică își face datoria. Dacă nu, înseamnă că am eșuat din nou”, a concluzionat Nicușor Dan.

Merită citite

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button