Laura Codruța Kövesi pleacă de la șefia Parchetului European după șapte ani
Laura Codruța Kövesi își încheie vineri, 30 octombrie, mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție pe care a condus-o încă de la înființare. În urma sa rămâne o structură cu mii de anchete active și dosare în care prejudiciile suspectate depășesc 67 de miliarde de euro. Înainte de plecare, Kövesi avertizează însă că lipsa resurselor, blocajele birocratice și presiunile politice pot afecta independența și eficiența instituției.
De la 1 noiembrie, conducerea EPPO va fi preluată de procurorul german Andrés Ritter, numit pentru un mandat de șapte ani.
Comisia Europeană apreciază activitatea Parchetului European
În prima sa evaluare oficială a EPPO, publicată la 18 septembrie 2026, Comisia Europeană a concluzionat că instituția a fost foarte eficientă în activitatea sa, în special în investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor transfrontaliere care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
Potrivit datelor prezentate în evaluare, numărul anchetelor active a crescut de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025.
Valoarea prejudiciilor estimate în dosarele aflate în lucru a ajuns la 67,27 miliarde de euro, conform raportului anual al EPPO pentru 2025. Suma reprezintă valoarea prejudiciilor suspectate în cauzele investigate, nu bani recuperați și nici fraude dovedite definitiv în instanță.
Numai în 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi, cu aproximativ 35% mai multe decât în anul anterior. Rata condamnărilor în cauzele soluționate prin verdict a fost de aproape 95%, potrivit datelor citate în evaluare.
Comisia Europeană a evidențiat contribuția Parchetului European la protejarea bugetului UE, dar a semnalat și dificultăți legate de resursele umane și financiare, precum și de cooperarea cu autoritățile naționale.
Kövesi avertizează că independența instituției este în pericol
Într-un interviu acordat publicației POLITICO înainte de încheierea mandatului, Kövesi a atras atenția că rezultatele obținute până acum nu garantează viitorul instituției.
Fosta șefă a DNA susține că EPPO riscă să fie slăbit treptat prin finanțare insuficientă, întârzieri în adoptarea unor modificări legislative și proceduri administrative care îngreunează activitatea procurorilor.
Unul dintre exemplele invocate de Kövesi privește numărul procurorilor europeni delegați. Potrivit acesteia, instituția ar avea nevoie de 230 de procurori, însă bugetul disponibil permite finanțarea a numai 180 de posturi.
Kövesi a subliniat că menținerea independenței și credibilității Parchetului European va reprezenta una dintre principalele provocări pentru succesorul său.
Ea a criticat, de asemenea, atitudinea unor politicieni și oficiali care susțin independența justiției atât timp cât anchetele nu le afectează propriile interese sau cercul de apropiați.
Grecia, un exemplu al tensiunilor dintre EPPO și autoritățile naționale
În interviu, Kövesi a indicat Grecia drept unul dintre cazurile în care instituția s-ar fi confruntat cu presiuni și tentative de intimidare, în contextul investigațiilor privind presupuse fraude cu subvenții agricole europene.
Șefa EPPO a atras atenția și asupra conflictelor de competență dintre procurorii europeni și autoritățile judiciare naționale. Astfel de dispute pot întârzia investigațiile și pot complica stabilirea responsabilităților în dosarele transfrontaliere.
Întrebată despre posibila legătură cu ancheta privind achizițiile de vaccinuri împotriva COVID-19, cunoscută drept „Pfizergate”, Kövesi a refuzat să comenteze dosare concrete.
Parchetul European are competența de a investiga infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, inclusiv fraudele cu fonduri europene, corupția și anumite fraude transfrontaliere în domeniul TVA.
Andrés Ritter preia conducerea de la 1 noiembrie
Laura Codruța Kövesi a fost numită în octombrie 2019 primul procuror-șef european, după ce condusese Direcția Națională Anticorupție din România. EPPO și-a început activitatea operațională la 1 iunie 2021, cu sediul central la Luxemburg și procurori delegați în statele participante.
De la 1 noiembrie, funcția va fi preluată de germanul Andrés Ritter, până acum procuror-șef european adjunct.
La final de mandat, Kövesi a descris conducerea EPPO drept cea mai dificilă funcție din cariera sa, dar a afirmat că nu ar schimba decizia de a prelua acest rol dacă ar putea începe din nou.
Viitorul instituției va depinde, în următorii ani, nu doar de rezultatele anchetelor, ci și de capacitatea Uniunii Europene și a statelor membre de a-i asigura resursele, independența și cooperarea necesare pentru investigarea fraudelor care afectează bugetul comunitar.
