Pentagonul ar lua în calcul folosirea „mamei tuturor bombelor” împotriva Iranului
Planurile militare americane ar include scenarii de atac asupra unor obiective nucleare și energetice din Iran, inclusiv posibilitatea utilizării bombei MOAB. Casa Albă și Pentagonul nu au confirmat însă că arma va fi folosită, iar eficiența acesteia împotriva instalațiilor aflate la mare adâncime este incertă.
Statele Unite ar analiza noi opțiuni militare împotriva Iranului, printre care folosirea bombei GBU-43/B Massive Ordnance Air Blast (MOAB), cunoscută drept „mama tuturor bombelor”. Informația a fost relatată de CNN, care citează oficiali americani familiarizați cu planificarea operațională.
Potrivit surselor citate, variantele analizate ar putea include lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene și asupra unor obiective asociate programului nuclear al Teheranului. Printre țintele menționate se numără și complexul subteran de la Pickaxe Mountain, despre care Washingtonul și Israelul suspectează că ar avea legătură cu activitățile nucleare iraniene.
Deocamdată, nu există o confirmare oficială că președintele Donald Trump a aprobat folosirea MOAB. Decizia finală ar aparține administrației de la Casa Albă.
Ce este MOAB și cât de distructivă poate fi
GBU-43/B MOAB este una dintre cele mai mari bombe convenționale din arsenalul american. Aceasta cântărește aproximativ 9.800 de kilograme și este proiectată să detoneze deasupra solului, generând o undă de șoc puternică pe o suprafață extinsă.
Arma a fost concepută în special pentru lovirea unor ținte de suprafață și pentru efectul psihologic produs de explozie. Dimensiunea și forța sa distructivă nu înseamnă însă că poate distruge orice tip de obiectiv militar.
O limitare importantă este capacitatea redusă de a penetra straturi groase de rocă. Din acest motiv, eficiența MOAB împotriva unor instalații nucleare amplasate adânc în subteran ar putea fi limitată, mai ales dacă acestea sunt protejate de formațiuni geologice dense și structuri fortificate.
Prin urmare, utilizarea bombei nu ar garanta distrugerea complexului de la Pickaxe Mountain sau eliminarea tuturor capacităților nucleare asociate acestuia.
Instalațiile nucleare și infrastructura energetică, printre posibilele ținte
Conform informațiilor publicate de CNN, planificatorii militari americani ar fi prezentat administrației mai multe scenarii de atac, inclusiv variante care vizează infrastructura energetică și obiective legate de programul nuclear iranian.
Donald Trump a susținut în repetate rânduri că urmărește să împiedice Iranul să obțină arme nucleare. Cu toate acestea, amploarea unor eventuale noi operațiuni și legătura lor cu o strategie clară de încheiere a conflictului rămân neclare.
Chiar dacă o lovitură de mare amploare ar putea avea un impact militar și simbolic semnificativ, aceasta nu ar garanta capitularea Iranului și nici atingerea tuturor obiectivelor declarate de Washington.
Folosirea unei arme cu efecte extinse ar ridica, de asemenea, întrebări privind riscurile pentru populația civilă și pentru infrastructura nemilitară, în funcție de amplasarea țintelor și de condițiile concrete ale unei eventuale operațiuni.
Presiuni politice și căutarea unei ieșiri din conflict
Analiza noilor opțiuni militare are loc într-un context politic sensibil pentru administrația Trump, în perspectiva alegerilor parlamentare americane de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie.
Potrivit relatării CNN, oficialii ar fi examinat și scenarii în care loviturile militare ar fi urmate de retragerea rapidă a unor forțe americane din regiune. O asemenea abordare ar putea fi prezentată politic drept un rezultat al operațiunilor, însă nu ar însemna automat că obiectivele strategice ale SUA au fost îndeplinite.
Trump a respins ideea că o retragere fără rezultate concrete ar putea fi considerată o victorie și a exclus public, în declarațiile sale, dorința de a trimite trupe terestre într-o intervenție de amploare în Iran. O asemenea operațiune ar implica riscuri militare considerabile și posibilitatea unor pierderi importante de vieți omenești.
În același timp, nu există indicii publice clare că administrația ar fi decis să recurgă la o invazie terestră.
Casa Albă și Pentagonul nu confirmă utilizarea bombei
Întrebată despre posibilitatea folosirii MOAB în Iran, Casa Albă a declarat pentru CNN că nu comentează planuri militare sensibile, indiferent dacă acestea există sau nu.
Un oficial al administrației a precizat că președintele păstrează toate opțiunile deschise pentru a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară. La rândul său, un reprezentant al Pentagonului a afirmat că instituția pregătește diverse scenarii operaționale pentru a pune în aplicare deciziile conducerii politice și militare.
Armata americană ar lua în calcul și riscul unor represalii iraniene în cazul unor noi atacuri. Totuși, informațiile despre scenariile discutate nu reprezintă dovada că o anumită operațiune a fost aprobată sau că va avea loc într-un termen precis.
Prima utilizare a MOAB a avut loc în Afganistan, în 2017
Statele Unite au folosit pentru prima dată bomba MOAB în aprilie 2017, în timpul primului mandat al lui Donald Trump. Atacul a vizat o rețea de tuneluri și poziții utilizate de organizația teroristă Stat Islamic în Afganistan.
Autoritățile afgane au anunțat atunci că 36 de combatanți ai grupării au fost uciși, iar mai multe tuneluri și echipamente militare au fost distruse. La momentul respectiv, oficialii nu au raportat victime civile.
O eventuală utilizare a MOAB împotriva Iranului ar reprezenta o nouă escaladare a operațiunilor militare americane. Cu toate acestea, efectul unei asemenea lovituri asupra instalațiilor nucleare subterane ar depinde de caracteristicile țintei, iar decizia de folosire a armei nu a fost confirmată oficial.
